Despre Dolj

Între cele mai mari județe din România, Doljul - poziționat în sud-vestul țării, este parte a regiunii de dezvoltare Oltenia, alături de alte patru județe: Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți. Întins pe o suprafață de 7.414 kilometri pătrați, județul Dolj este compus din trei municipii (Craiova, Băilești și Calafat), patru orașe (Segarcea, Bechet, Filiași și Dăbuleni) și 104 de comune numărând aproape 700.000 de locuitori.

De o frumusețe aparte, Doljul este mărginit la sud de către Dunăre, apele fluviului constituind granița naturală a județului pe o distanță de 150 kilometri. Din punct de vedere al infrastructurii, Doljul deține aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri europene, naționale, județene și comunale, două porturi dunărene - la Bechet și Calafat, o rețea de cale ferată care măsoară 225 kilometri și un Aeroport construit după toate normele europene, singurul din sudul României, care poate deservi o populație de 2,5 milioane de locuitori.

Podul de peste Dunăre, care unește România de Bulgaria prin localitățile Calafat și Vidin, este unul dintre punctele strategice ale județului Dolj, care oferă un potențial deosebit de dezvoltare întregii zone de sud a Olteniei. Totodată, Podul Calafat-Vidin este parte a Coridorului pan-european VII (Dunărea).

Municipiul Craiova, capitală a județului Dolj și vechi scaun domnesc, s-a manifestat în spațiul cultural național ca o citadelă preocupată de păstrarea și perpetuarea valorilor morale și spirituale românești, fiind astăzi reședința unora dintre cele mai importante instituții de cultură din România.

Muzeele, Teatrul Național „Marin Sorescu” - cu reprezentații apreciate pe toate scenele lumii, Opera Română Craiova, Filarmonica Oltenia, mediul academic și universitar din Craiova, precum și personalități ca Nicolae Titulescu, Eugeniu Carada, Titu Maiorescu, Gogu Constantinescu, Marin Sorescu sau Tudor Gheorghe sunt doar câteva dintre reperele noastre culturale, o carte de vizită impresionantă, care face cinste județului Dolj și întregii Regiuni Oltenia.

Într-un context comunitar larg, cu orizonturi noi în care Uniunea Europeană vorbește tot mai aplicat de multiculturalitate, de unitate prin diversitate culturală și de limbă, Consiliul Județean Dolj își continuă eforturile de promovare a tradițiilor și obiceiurilor populare, pentru a ajuta la înțelegerea și exprimarea propriei noastre identități.

Este foarte greu să prezinți în doar câteva cuvinte Doljul, un județ de o bogăție spirituală deosebită, cu oameni harnici și gospodari, o comunitate mare care se distinge ca unul dintre cele mai importante centre culturale, educaționale și economice ale țării noastre.

Harta județului Dolj

Geografia Județului Dolj

Privit în ansamblul teritorial al țării, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage și numele: Jiul de Jos sau DOLJIU. Județul se întinde pe 7414 kmp, reprezentând 3,1 % din suprafața țării, Doljul situându-se pe locul 7 între unitățile administrativ - teritoriale ale României. Fluviul Dunărea - importantă cale de acces navigabil - constituie, pe o lungime de 150 km, granița naturală sudică a județului cu Bulgaria. Relieful cuprinde zone mănoase din lunca Dunării precum și dealuri cu altitudini cuprinse între 30 și 350 de metri față de nivelul Dunării. O caracteristică aparte o constituie existența simultană în partea de sud a județului a celor mai întinse suprafețe cu soluri nisipoase din țară (amenajate pentru o agricultură prosperă) și a unui mare număr de lacuri ce au fost formate fie prin revărsările Dunării fie prin acumulări pluviale.

Condițiile geografice favorabile, pamântul fertil și clima blândă, existența unor tradiții meșteșugărești și economice specifice acestor meleaguri, priceperea, ambiția și tenacitatea locuitorilor au permis ca Doljul să se dezvolte încă din cele mai vechi timpuri.

Populația județului, la 1 iulie 2011 a fost de 697.813 locuitori. Din acest punct de vedere, Doljul ocupă locul 7 în țară, cu o pondere 3,3 % din populația României. Din totalul populației - 54,06 % trăiește în mediul urban și 45,94 96 este stabilită în comune. În prezent, asistăm la un declin demografic, la accentuarea procesului de îmbătrânire și la scăderea densității populației (94,12 locuitori/kmp).

Ariile naturale protejate de interes comunitar în județul Dolj sunt în număr de 10, dintre care 6 sunt arii speciale, de protecție de tip avifaună. Suprafața împădurită din Dolj reprezintă 11 % din suprafața totală a județului, respectiv 87.000 de hectare. Flora și fauna județului Dolj sunt reprezentate de 155 specii de plante, din care 4 specii sunt de interes comunitar, 7 specii de nevertebrate din care 5 sunt de interes comunitar, 12 specii de amfibieni din care 2 sunt de interes comunitar, 12 specii de reptile, 196 specii de păsări, 10 specii mamifere din care 2 specii de interes comunitar.

Totodată, din punct de vedere al florei și faunei, în județul Dolj au fost identificate 4 tipuri de habitate de interes național și 19 tipuri de interes comunitar, care sunt introduse în baza de date Natura 2000 și 4 tipuri de habitate de interes național.

Coridorul Jiului, cu o suprafață de 71.452 ha, este sit interjudețean și se întinde pe trei județe: Dolj, Mehedinți și Gorj. A fost declarat sit pentru protecția unui număr de 18 habitate de interes comunitar, o specie de plante, 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 12 specii de pește și 7 de nevertebrate de interes comunitar.

Din punct de vedere economic, Doljul este unul dintre marile județe ale țării. Având în componență cele mai multe comune, comparativ cu alte județe, și ocupând locul 7 în România, în ceea ce privește populația, județul nostru își păstrează caracterul predominant agrar, cu toate că activitatea de ansamblu, în acest domeniu, nu s-a adaptat în totalitate la economia de piață, la noile condiții create de trecerea terenurilor agricole în proprietate privată. Conform datelor statistice, Doljul se situează pe primul loc pe țară privind populația ocupată în agricultură - cu 109.500 persoane (față de 40.700 mii persoane în industrie); locul doi în ceea ce privește suprafața agricolă - 585.451 ha; locul trei la cultura cerealelor pentru boabe - 289.064 ha și locul unu la cultura de legume - 17.757 ha.

Referindu-ne la agricultură, în general, se cuvine reținut faptul că, în anul 2010, Doljul a deținut 4 % din suprafața agricolă a țării; că suprafață amenajată pentru irigații reprezintă 57,4 % din totalul suprafeței de teren arabil; că suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare este de 19,2 % din suprafața județului. Deși Doljul este un județ de câmpie, suprafața fondului forestier se întinde pe 86.900 ha, ceea ce reprezintă 11 % din teritoriul județului.

Cât priveste industria, se poate aprecia că după evenimentele din decembrie 1989 a cunoscut un regres întrucât legile economiei de piață nu s-au aplicat, din varii motive, așa cum trebuie în toate sectoarele economice. Îmbucurător este faptul că, totuși, județul nostru a atras, în ultimii ani, tot mai mulți investitori autohtoni și străini, firma Ford constituind un edificator exemplu în acest sens. De altfel, Doljul ocupă, în prezent, locuri fruntașe pe țară în ceea ce privește producția de bere, de tricotaje, fire de lână și tip lână, confecții textile, prefabricate din beton armat și cherestea, de mobilă, preparate din carne ș.a. De asemenea, Doljul se situează pe locul șapte în ceea ce privește lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și locul nouăsprezece în privința drumurilor modernizate. Întrucât în județ există o rețea de 2.406 km de drumuri publice, din care cca 34 % sunt modernizate. Consiliul Județean Dolj a demarat, în ultimii ani, un vast program de reabilitare și modernizare a infrastrucrurii rutiere, cu deosebire în mediul rural, prin alocarea unor importante resurse financiare din bugetul propriu, dar și prin atragerea de fonduri europene.

Așezare: Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul județului se întinde între 43°43' si 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' si 24° 16' longitudine estică.

Vecini: Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Suprafața: Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere, Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Clima: Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală si nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

Relief: Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menționată existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judetelor dunărene.

Rețea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate si Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).

Vegetația și flora: O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciuperceni și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna: Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Istoria Județului Dolj

 Primele comunități omenești cunoscute pe aceste meleaguri sunt atestate arheologic prin importante descoperiri ce aparțin epocii vechi a pietrei. Mult mai bogate sunt urmele de locuire ce există din epoca neolitică. Prima mențiune documentară a județului datează din anul 1444, sub denumirea „Județul de Baltă” așezat în vasta câmpie a Dunării. Într-un document de arhivă - datat 1 iunie 1475 - este menționat orașul Craiova, actualul municipiu, reședință a județului Dolj. Coborând mai adânc în vremurile demult apuse, toți istoricii confirmă localizarea Craiovei pe Tabula Peutingeriana (o hartă a Imperiului roman) cu numele Pelendova (corect Pelendava). Cercetări mai actuale au relevat faptul că pentru întâia oară așezarea medievală figurează sub denumirea latină Ponsiona - pod peste Jiu -, într-o hartă alcătuită în pragul bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se află în Biblioteca Națională de la Paris. Tot în această perioadă se pun bazele marii Bănii a Olteniei, cu sediul la Craiova, cea mai reprezentativă instituție feudală după cea a domniei.
 În secolul al XVIII-lea, județul Dolj, laolaltă cu cea mai mare parte a Olteniei devine zonă de ample operațiuni militare în cadrul războaielor purtate de marile imperii: otoman, habsburgic și țarist. Succesiunea evenimentelor politico-sociale ce au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX - Unirea Principatelor, cucerirea Independenței de stat a României, reformele agrare etc. au creat condiții favorabile dezvoltării economiei și relațiilor capitaliste.
 Formarea statului național unitar român, în anul 1918, a fost salutată în Dolj, ca de altfel în întreaga țară, cu entuziasmul și satisfacția de nestăvilit ale tuturor celor care rezistaseră eroic pe câmpurile de luptă, sau acționaseră cu dârzenie împotriva ocupației străine. Documentele de arhivă atestă, fără putință de tăgadă, faptul că în perioada dintre cele două războaie mondiale - cumplite încleștări în care mulți locuitori ai acestor meleaguri și-au dat tributul de sânge pentru eliberarea țării și libertatea poporului român - Doljul a cunoscut o semnificativă dezvoltare, îndeosebi în plan economic și edilitar. În ansamblul economiei naționale, în anul 1940, județul nostru se înfățișa ca un important județ agricol, cu o activitate comercială și bancară în plin avânt, dar cu o industrie mai puțin dezvoltată, unilaterală, fărâmițată, lipsită de o bază materială corespunzătoare. Cum era și firesc, intrarea României în cel de-al doilea război mondial a condus, inevitabil, la un accentuat regres economic, dar și social. Caracterul preponderent agricol al județului s-a păstrat și s-a accentuat în anii ce au urmat. Modificări esențiale ale structurii economice au apărut mult mai târziu, odată cu politica de industrializare, ceea ce a condus la o migrație masivă a populației rurale spre mediul urban.
 Revoluția din decembrie 1989 - eveniment crucial ce a descătușat energiile și a determinat trecerea la o nouă Românie - a creat posibilitatea apariției rapide a primilor germeni ai economiei de piață și, ulterior, înființării unor noi firme și societăți de producție, servicii si utilități, concomitent cu dispariția altora - îndeosebi a marilor „coloși industriali” - prin noua legislație din domeniul economiei private, al concurenței și al climatului general de afaceri, ce a început să prindă contur și să se consolideze, de la an la an, în județul nostru, asemenea întregii țări.

Sursă foto: Bogdan Dănescu
                  Consiliul Județean Dolj

CRAIOVA - EVENTS

Puppets Occupy Street

Craiova - INTENCITY

Centrul Constantin Brâncuși

Alte sugestii

Amza Pellea, mai viu ca niciodată în inima Doljului! Casa memorială din Băilești, redeschidere emoționantă
Amza al nostru renaște! Casa Memorială din Băilești, redeschisă publicului, după un spectacol-eveniment de amploare
#După30deAni. Festivalul „Shakespeare”, ediție impresionantă în 2024
Ziua Olteniei - maraton de evenimente culturale, la Craiova
Târgul de carte Gaudeamus 22, la Craiova, de astăzi!