Obiceiuri și tradiții


Tradiții doljene

Oamenii din lumea satului din Oltenia în general și din Dolj în special sunt păstrători de tradiții și obieceiuri. Tradiția a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviință creștină, cu obiceiuri și rânduieli bine conturate și respectate cu sfințenie. Oamenii de aici sunt mândri, iubitori, sociabili. Își iubesc locul și nu ezită să îl arate celor ce doresc să îl vadă. În înregistrările istoriei, populația care trăiește la Nord de fluviul Dunărea (geții) au fost menționați prima dată de Herodot in secolul al 4 lea i.Hr. Bărbații au fost recunoscuți pentru curajul lor în luptă. Poate de aceea, ei au ramas principala populație etnică în această regiune, în ciuda războaielor și a multor ani de colonizare romană și a atacurilor popoarelor migratoare. Influențele lor au lăsat urme în vocabularul, obiceiurile, tradițiile si mâncarea românilor.
Peţitul, logodna, înţelegerea asupra zestrei şi plecarea lăzii de zestre din casa miresei, precum şi chemarea la nuntă şi masa mare sunt elemente ale nunţilor de altădată din satul oltenesc.
Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţări şi înnoiri interioare.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri de iarnă care se mai păstrează și astăzi, se regăsesc: întrecerea înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă Sfânta Cruce aruncată de preot, întâlnită la Calafat şi în alte localităţi de la Dunăre, „Botezatul cailor”, „Păzitul fântânilor” şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Din Doljul arhaic se mai păstrează încă obiceiul împodobirii „Bradurilor” în comuna Ciupercenii Noi şi „Mersul cu Urâţii” doar la Caraula pe 8 ianuarie. În comuna Desa, este împlinit, pe 24 februarie, ritualul cunoscut sub denumirea de ”Încuratul cailor” sau ”Caii lui Sântoader”.
Paparudele, Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Tatăl Soarelui și Muma Ploii, învelitul miresei, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, şi prima pâine din noua recoltă de grâu sunt obiceiuri spectaculoase de vară.
Toate aceste obiceiuri au fost și sunt prezentate craiovenilor de ansambluri folclorice în cadrul festivalurilor de datini și obiceiuri care au loc periodic în Craiova și în județul Dolj.

Pentru olteni, tradițiile înseamnă o legatură cu trecutul, valorificat prin respectarea și transmiterea obiceiurilor pline de semnificații. Pe ulițele satelor, sărbatorile de peste an sunt adevărate spectacole vesele si colorate, amintind de o lume idilică, pe care ne-o dorim cu toții să o regăsim.

Surse Foto și Text:
http://www.folcloroltenesc.ro/oltenia-traditii;
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii;
http://www.traditiidoljene.ro

Festivalul tradițiilor populare la Ziua comunei Călărași - de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Festivalul devine, de la an la an, tot mai mult un spectacol al traditiilor autentice romanesti. Parada portului popular, cu frumusetea costumelor, cantecele si dansurile încântă spectatorii.

Alaiul Călușului - în Duminica Rusaliilor

Participanți: cete de căluşari din Dolj si din alte zone unde se mai performează acest dans ritualic.

Întrupat prin sorgintea autentică şi curată a geniului popular transmis şi îmbrăcat în haina pură a tradiţiilor, împodobit cu adăugirile generaţiilor, Căluşul şi-a dăltuit locaş trainic în cultura noastră, devenind emblemă a identităţii culturale a românilor, fiind declarat de către UNESCO: Patrimoniu cultural universal.
De ani buni, la Craiova s-a organizat „Alaiul Căluşului Oltenesc”, expresie a împlinirii unei datorii sacre pentru valorificarea acestui monument arhaic al culturii populare, pentru menţinerea şi revigorarea lui.
În fiecare an, în Duminica Rusaliilor, cete de căluşari din Dolj, dar şi din alte judeţe ale ţării unde se mai performează Căluşul, însotite de clinchete de clopoţei şi strigătul inconfundabil de „hălăişa” fac dovada măiestriei dansului lor ritualic, oferind pelin şi sănătate spectatorilor întâlniţi pe străzile Craiovei şi, apoi, pe aleile Parcului „Nicolae Romanescu unde se finalizează întâlnirea acestor purtători de ritmuri arhaice cu craiovenii.
La manifestările de la Craiova este selectată şi ceata de căluşari doljeni care să reprezinte judeţul nostru la marele Festival al Căluşului Românesc de la Caracal.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

Festivalul ”Tradițiile verii” - luna iulie, în preajma Sf. Ilie

Participanți: grupuri, cete, formatii, ansambluri, solisti (rapsozi) vocali si instrumentisti

Fiecare anotimp își are obiceiuri și tradiții specifice legate de activitățile din lumea satelor românești; cele mai cunoscute sunt cele de iarna, dar si vara exista unele tradiții legate de Sânzâiene sau Drăgaica, de seceriș, invocarea ploii în timpul secetelor lungi, Paparude, framântarea aluatului din noua recoltă, etc.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

Târgul meșterilor populari - octombrie, în preajma Sf. Dumitru

Participanți: meșteri populari din toată țara; ansambluri folclorice din județul Dolj; soliști (rapsozi) vocali și instrumentiști, fanfare, tarafuri tradiționale.

Anual, la Craiova, în săptămâna aflată sub semnul Sf. Dumitru, patronul spiritual al orașului Craiova, se organizează ample manifestări, între care Târgul Meșterilor Populari la care sunt invitați meșteri din Dolj, din Oltenia și din întreaga țară.
Se organizează spectacole în aer liber la care sunt invitate formații și ansambluri folclorice de la căminele culturale doljene, soliști (rapsozi) vocali și instrumentiști, tarafuri tradiționale, fanfare.
În aceste spectacole se pot produce artistic și amatori din țară, dintre participanții cu standuri de produse în cadrul Târgului.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

Festivalul național ”Ioana Radu” - luna noiembrie

Participanți: soliști vocali și instrumentiști, deja consacrați, din diferite registre ale muzicii

Festivalul Național „Ioana Radu” se constituie într-un omagiu adus celebrei interprete de romanțe, fiică a orașului Craiova.
Prima ediție a avut loc în anul 1998, în Salonul Maur al Palatului Minerva din Craiova, acolo unde Ioana Radu și-a facut debutul în arta interpretativă. Au fost două seri de romanță și una de folclor: „În foaie verde eram specialista, asta a fost meseria mea, eu’s cântareață de folclor, să știți! Eu’s cântăreață de folclor, asta am învățat la tata acas’ și asta mi-a plăcut”.
Festivalul s-a vrut a fi un reper estetic pentru public și o rememorare a vremurilor de altădată.
La acest Festival au participat soliști deja consacrați din diferite registre ale muzicii, dar care au abordat și genul dificil al romanței.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

Alaiul Datinilor ”Din bătrâni, din oameni buni” - decembrie, înainte de Crăciun

Participanți: grupuri, cete, ansambluri de colindători din Dolj şi din ţară

În preajma sărbătorilor de iarnă, ani la rând s-a organizat la Craiova Festivalul de colinde şi muzică sacră la care au participat grupuri, ansambluri ale căminelor culturale din judeţul Dolj, coruri ale instituţiilor profesioniste din Craiova şi din ţară.
Din anul 2008, acest Festival s-a transformat în Alaiul datinilor „Din bătrâni, din oameni buni”, coborând de pe o scenă de spectacol în aer liber, în plină stradă, în mijlocul cetăţenilor.
La această amplă manifestare le sunt oferite craiovenilor și doljenilor în general, pe lângă colinde şi muzică sacră şi alte obiceiuri şi datini cum ar fi: „Irozii” sau „Vicleiul”, „Piţărăii” sau „Brezaia”, „Sorcova”, „Pluguşorul”, „Datul la grindă”, „Mersul la moaşă” sau „Iordănitul”, etc.
Pentru diversificarea acestor reprezentări este indicată aducerea cetelor, grupurilor sau ansamblurilor de obiceiuri şi datini din aproape toate zonele etnografice ale ţării, precum şi din diaspora, fiecare invitat prezentând cele mai reprezentative tradiţii din zona respectivă.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

Festivalul ”Maria Tănase” – spectacol-concurs - o dată la 2 ani

Participanți: interpreți ai cântecului popular românesc din țară și din diasporă

Vizitați și site-ul dedicat festivalului: http://www.mariatanase.ro.

Ampla manifestare de cultura populară, Festivalul - Concurs al Interpreților Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” al cărui debut a avut loc în anul 1969, a devenit cea mai importantă rampă de lansare a tinerilor interpreți de folclor muzical din toată țara si nu numai; în anul 2017 a avut loc cea de-a XXIV-a editie.
Purtând numele celei pe care ne-am obișnuit s-o evocăm ca „Doamna cântecului românesc”, Festivalul s-a dovedit de-a lungul celor 44 ani de viață, o adevarată școală pentru sutele de interpreți ce au venit (si vor mai veni) la Craiova, o lecție concretă despre alcătuirea repertoriului, alegând, dintre toate piesele întâlnite, autenticul, cuceritor prin frumusețe și aderență la public. Se mai au în vedere ținuta scenică, frumusețea și autenticitatea costumelor.
Ediție de ediție au urcat pe scena Festivalului sute de concurenți, talente certe, oferind posibilitatea aprecierii stilurilor de interpretare și a varietății folclorului după ținut și zone.
Departe de a urmări latura spectaculară, festivalul se angajează să fie din ce în ce mai mult, un act de cunoaștere și inițiere, de valorificare a fondului folcloric național, precum și a unor talente cu posibilități de afirmare. Astfel, rezultatele nu au întârziat să apară: soliști precum Ana Munteanu, Gheorghe Roșoga, Ionela Prodan, Filofteia Lacătușu, Maria Apostol, Tiberiu Ceia, Angelica Stoican, Maria Răchițeanu-Voicescu, Elena Jurjescu, Floarea Calotă, Vasilica Dinu, Maria Dragomiroiu, Matilda Pascal Cojocărița, Valeria Peter Predescu, Daniela Condurache, Liviu Vasilică, Ioan Bocșa, Grigore Leșe și mulți alții, devenind deja nume cunoscute în toată țara.
Jurii competente au făcut din Festivalul „Maria Tanase” cea mai exigentă scenă în acest domeniu, lucru demonstrat de-a lungul timpului prin cariera ulterioară a laureaților săi.
Festivalul craiovean cuprinde și alte activități conexe, ele însele pline de individualitate și valoare: parada portului popular, târgul creatorilor populari, sesiuni de comunicări, expoziții documentare și/sau lansări de carte, colocvii ale realizatorilor de emisiuni folclorice etc.

Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj.

„Comorile umane vii din zona transfrontalieră”

În comuna Cetate se desfășoară proiectul începând cu anul 2018 „Comorile umane vii din zona transfrontalieră”, cofinanţat de Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Intereg V-A România – Bulgaria cu suma de aproximativ 148.000 de euro, din totalul de peste 174.000 de euro, având finalitate în iulie 2019.

21 martie - Ziua OLTENIEI

Este ziua în care suntem invitați să redescoperim tradițiile, istoria si obiceiurile locurilor.

Alte sugestii

Arome oltenești fermecătoare
Baloane pe cerul Băileștiului
Despre județul Dolj
Street Delivery 2019 - Redescoperire. Frumusețe. Bunătate.
Mișcare pentru schimbare și... Locuri de alergare