Locații

Constituit în 1992 ca un continuator al marelui ansamblu “Nicolae Bălcescu” din Craiova, în intenţia de a da o expresie scenică diversităţii folclorului oltenesc şi în acelaşi timp folclorului din toate zonele folclorice ale României, Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” a obţinut de-a lungul anilor, un binemeritat succes şi renume atât în ţară cât şi în străinătate. Transpunerea în scenă cu cea mai mare grijă a jocurilor tradiţionale şi promovarea cu consecvenţă a cântecului popular autentic, au făcut din Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” unul dintre cele mai reprezentative şi valoroase ansambluri din România. Coregrafia a fost semnată pe rând de maestrul Marian Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi coregraful Marin Stîrcu, a căror experienţă a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secţia de balet formată din cei 20 de dansatori cu un profesionalism aparte. Conducerea muzicală a fost semnată, timp de 25 de ani, de cunoscutul violonist şi dirijor maestrul Nicu Creţu care a realizat în mod original aranjamentele muzicale pentru orchestra compusă din instrumentişti valorosi. Alături de orchestră îşi desfăşoară activitatea cei 12 solişti ai ansamblului: Niculina Stoican Mariana Ionescu Căpitănescu Constantin Enceanu Petrică Mîţu Stoian Marius Măgureanu Liliana Popa Lavinia Bîrsoghe Manuela Moţocu Aneta Şişu Cristi Banateanu Ciri Mayer Liviu Dică Valoarea Ansamblului Folcloric “Maria Tănase” a fost recompensată la festivalurile naţionale şi internaţionale din Grecia, Egipt, Franţa, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia şi Iran. Ne bucurăm şi suntem mândri că prin tot ceea ce facem în planul valorificării tradiţiilor noastre populare suntem reprezentanţii fideli ai spiritului românesc pe care-l ţinem cu drag sub patronajul luminos al Doamnei cântecului nostru popular, Maria Tănase. Sursa: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase Foto: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase

Banca Națională a României – Filiala Dolj este găzduită într-un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 6 (capătul dinspre Valea Vlăicii). Clădirea este situată lângă Casa Constantin Vălimărescu și vis-a-vis de Biserica evanghelică.  Imobilul, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1887 – 1888), a fost construit pentru a servi drept sediu al sucursalei județene a Băncii Naționale a României, instituție înființată în 1880. Dezvoltarea țesăturii de agenții ale BNR a început în 1891 și s-a terminat pe întreg cuprinsul țării în 1900, provocând un curent de mare expansiune a mișcării bancare românești.  Revenind la sediul sucursalei doljene a BNR, acesta se remarcă prin stilul arhitectural specific sfârșitului de secol XIX, ce combină eclectismul european și neoclasicismul cu influențe Art Deco (stil neoclasic, baroc târziu și francez liber interpretat). Responsabili de construcția imobilului au fost antreprenorii Dimitrie Nedelcu și Domenico Costa, cei care se mai ocupaseră în 1885-1886 și de construcția sediului sucursalei Galați a instituției. Nedelcu mai participase la construcția Hotelului Casino Minerva și a Liceului Carol I din Craiova, în timp ce Costa avusese în grijă ridicarea Palatului Bursei (actuala Bibliotecă Națională) și Palatul Camerei (actualul Palat al Patriarhiei) din București. Dispusă pe un singur etaj, clădirea din cărămidă și piatră sculptată impresionează prin suprafața sa totală (1.500 mp), înălțimea camerelor (holul central are o înălțime de 7 m) și grandoarea decorațiunilor din interior (uși, geamuri, candelabre, mobilier, mozaicuri). La demisol se găsește Tezaurul băncii, care a fost folosită multă vreme drept casierie.  Clădirea găzduiește aceeași instituție ca și în urmă cu 125 de ani, Banca Națională a României – filiala Dolj. Pe lângă birourile administrative și ale conducerii instituției, în imobil se mai află și un birou al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului și Serviciul de Inspecție Bancară al sucursalei. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/banca-nationala-a-romaniei-filiala-dolj/  Foto: https://www.bnr.ro/Sucursala-Regionala-BNR-Dolj-19532-Mobile.aspx

În Craiova interbelică, în anii '20 ai secolului 20 se construiește așa-numita Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale – English Park – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Clădirea reprezintă prima clădire de blocuri din Craiova, construită, s-a numit Palatul Nou și a aparținut Băncii Comerțului, iar strada se numea Strada Nouă. Conform proiectului clădirea trebuia să aibă 44 de apartamente destinate funcționarilor Băncii Comerțului și să dețină lift. Casa Albă a fost construită de către Giovanni Batista Peressutti, alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba. Sursa: audiotravelguide.ro Foto: www.facebook.com

Blocul N.D. Popescu este realizat in stil neoromânesc în anii '20 de către arhitectul State Baloşin. Foto: Bogdan Dănescu

Foto: Monumentalist

Casa Băniei, monument de arhitectură medievală și cea mai veche construcție civilă din Craiova, a fost zidită la sfârșitul secolului al XV-lea de boierii Craiovești, iar în anul 1699 a fost reconstruită de domnitorul martir, Constantin Brâncoveanu. Din construcția inițială a Craioveștilor se mai păstrează doar o parte a pivnițelor. În vâltoarea istoriei, vechea ctitorie a fost incendiată de nenumărate ori, a trecut în stăpâniri și administrări diferite și a "suferit", după nevoi, transformări, adaosuri și suprimări arhitecturale. Astfel, în perioada 1718 - 1739, Casa Băniei devine sediul administrației austriece, care o fortifică pentru apărare. În 1750, clădirea este cedată de domnitorul Grigore Ghica Episcopiei Râmnicului. Din 1850, clădirea devine sediu pentru diverse instituții ale orașului: Tribunalul Craiovei, Liceul Fraţii Buzești, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosința Mitropoliei Olteniei. Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei. Foto: Cătălin Vânturici

Casa se pare că a fost construită în anul 1880 de către Gheorghe Bengescu, diplomat, istoric și publicist de limbă română și franceză, membru titular al Academiei Române și vândută către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, în jurul anului 1915 unde a funcționat Școala Ortodoxă de Fete. Aici a funcționat și primul cinematograf din Craiova, „Cinematograful Popular“. După revoluție a fost retrocedată Societatății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Creştine, care a donat-o Arhiepiscopiei Craiovei. Sursa: www.facebook.com/Monumentalistul/ Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1694507444021422&set=pb.100063565119237.-2207520000

Această operă remarcabilă de arhitectură peisageră a fost realizată între anii 1901-1902, din iniţiativa primarului Nicolae Romanescu, dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Unul din punctele de atracţie ale parcului îl reprezintă Casa Gheorghe Bibescu, actualmente Casa Artiştilor. Restaurarea Casei Gheorghe Bibescu şi refuncţionalizarea clădirii, aceasta urmând să găzduiască ateliere de artişti plastici, devenind centru de expoziţii şi centru de conferinţe cu impact asupra activităţilor publice din parc. Sursa: primariacraiova.ro/ro/monumente-de-arhitectura  Foto: Bogdan Dănescu

Este monument istoric de valoare locală și a aparținut doctorului Mihai Cănciulescu, una dintre figurile reprezentative ale lumii medicale oltenești din România în perioada interbelică.  Este situată la intersecția străzilor Simion Bărnuțiu și 24 Ianuarie, vizavi de Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”.  Casa Cănciulescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (demisol, parter și mansardă) și o curte interioară împrejmuită de un gard de ciment și fier. La exteriorul casei se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative, acoperișul de tablă cu ferestre și luminatoare și intrarea principală, acoperită cu marchiză. Sursa foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1569506356521532&set=pb.100063565119237.-2207520000

Este o clădire monument istoric, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Dată în folosinţă în anul 1963, are o sală de spectacole cu 500 de locuri şi sala studio „Marin Sorescu” cu 100 de locuri.

Casa de Cultura initiaza si desfasoara proiecte si programe in domeniul educatiei permanente

Programul pentru începători grupa mica: Marti si Joi de la 16:00 la 18:00; Programul pentru începători grupa mare: Marti de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mica: Miercuri si Vineri de la 16:00 la 18:00; Programul pentru avansați grupa mijlocie: Miercuri de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mare: Joi de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mixta (băieți + fete): Vineri de la 18:00 la 20:00; Toate grupele pot veni Duminica de la 10:00 la 12:00 la Clubul Copiilor Dăbuleni.

Ca orice altă „casă de cultură studențească” din ţară, Casa de Cultură a Studenților din Craiova oferă tuturor studenților din centrul universitar oltenesc o alternativă de petrecere a timpului liber într-un mod util, prin diverse acțiuni ce vin în completarea programelor de studii și a pregătirii profesionale. Scurt istoric Casa de Cultură a Studenților a luat ființă exact acum o jumătate de secol, în 1964, devansând cu un an înfiinţarea Universităţii din Craiova. Mai întâi, CCS Craiova a activat în Palatul „Nicolae Titulescu”, sub supravegherea Ministerului Învăţământului.În anul 1979, nevoia de extindere a activităţilor a dus la mutarea sediului Casei de Cultură a Studenţilor la adresa din strada Eugeniu Carada, demarându-se lucrările şi pentru construirea unor noi corpuri de clădiri, inclusiv a unei săli de spectacole de mari dimensiuni. După 9 ani de munca asiduă, lucrarile au luat sfârșit, astfel că pe 2 mai 1988 Sala mare de Specatacole a fost dată în folosință. Curând, sala a intrat în conştiinţa studenţilor datorită desfașurării primului festival studențesc „Jazz, Folk, Rock”. Datorită impactului mare al acestui eveniment de amploare, toate Casele de Cultură din țara au preluat ideea și astfel s-a ajuns la prezentarea evenimentului în celebra revistă Billboard. De-a lungul vremii, Casa de Cultură a Studenţilor a organizat și a desfășurat proiecte și acțiuni cultural-artistice, educative, dar şi distractive, turistice, sportive şi de agrement, destinate cu precădere studenților. Casa de Cultură a Studenților Craiova a fost și rămâne un loc deschis tuturor studenților voluntari, ajungând să devina una dintre cele mai active instituții de acest gen. De aici au plecat nume mari în show-biz-ul românescu, precum Gabriel Cotabiță, Aurelian Temișan, Vacanța Mare sau Janina Matei. Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată de petrecere a timpului liber. Această instituţie reprezintă un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, fiind totodată un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente. Concluzii şi perspective La 50 de ani de la înfiinţare, Casa de Cultură a Studenților a rămas edificiul cultural care găzduiește, formează, promovează și afirmă talentul studenților care frecventează formațiile, cursurile, cluburile și multiplele activități organizate de CCS sub îndrumarea referenților de specialitate. Totuşi, în ciuda faptului că lucrările de modernizare nu au lipsit, activitatea CCS Craiova este limitată de rigorile bugetare omniprezente în domeniul cultural şi educaţional. Pierderea unei părţi consistente din spaţiul în care îşi desfăşura activitatea (clădirea veche, reintrată în posesia moştenitorilor legali) precum şi valuri succesive de restructurări ale personalului şi-au spus cuvântul asupra activităţii Casei de Cultură a Studenţilor. Speranţa Casei de Cultură a Studenţilor este ca, odată cu mult aşteptata Lege a Descentralizării şi intrarea sub tutela Primăriei Municipiului Craiova, activitatea sa să capete şi mai multă strălucire şi eficienţă, iar contribuţia studenţilor la transformarea Craiovei într-o adevărată capitală culturală să fie una de excepţie.

A fost infiintata in anul 1937, de catre cunoscutul publicist Constantin Saban Fagetel, fiind la inceput Camin Cultural. Din anul 1968 devine Casa de Cultura a orasului Segarcea. De-a lungul anilor a avut loc o sustinuta activitate culturala. In cadrul Casei de Cultura activeaza ansamblul de datini si obiceiuri "Segarceanca", condus de catre solistul de muzica populara Marius Josceanu. Clădirea în care funcționează are două niveluri, o sală de spectacole de 350 de locuri şi o sală de conferinţe, în aceeași clădire aflându-se şi sediul Bibliotecii Orăşeneşti „Mircea Radina“.

Casa de Cultură a Municipiului Craiova a luat naștere în anul 1973. În anul 1991 își schimbă denumirea în Casa de Cultură „Traian Demetrescu”. Instituţia este construită în fosta casă a poetului român Traian Demetrescu. Casa, naționalizată în 1950, a fost transformată în casă memorială în 1966 şi în centru cultural în 1973 Casa de Cultura "Traian Demetrescu" are, în principal, urmatoarele obiective: - organizarea si desfasurarea de activitati cultural artistice si de educatie permanenta; -. conservarea si transmiterea valorilor morale artistice si tehnice ale comunitatii locale ale patrimoniului national si universal; - organizarea sau sustinerea formatiilor artistice de amatori la concursuri si festivaluri; - organizarea sau sustinerea activitatii de documentare a expozitiilor temporare, elaborarea de monografii si lucrari de educatie civica si informare a publicului. Acivitatea Casei de Culturã "Traian Demetrescu" se adreseaza tuturor cetatenilor, indiferent de rasa, nationalitate, vârsta, sex, etnie sau religie în vederea dezvoltarii libere si a adaptarii lor la evolutiile majore din cadrul societatii si a normelor generale de moralitate. Sursa: www.tradem.ro Sursa foto: www.tradem.ro

Casa Dr. Mendel este construită la sfârșitul sec. al XIX-lea și este localizată în zona centrală a municipiului Craiova pe strada Simion Bărnuțiu la nr 27. Este considerată monument istoric și este inclusă în lista monumentelor istorice ale județului Dolj.

Construită în stil eclectic la începutul secolului XX în imediata apropiere a Palatului Poștei și centrului comercial al Craiovei, casa intra în anii `30 în proprietatea Băncii Eskenasy. Sursă: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1199466494339458&set=a.983924029227040&locale=ro_RO  Foto: RASUB Construct Engineering

Construită între anii 1909-1911 de către antrepriza constructorului italian Adotti Pietro. Sursă: https://www.facebook.com/Monumentalistul/?locale=ro_RO Foto: Monumentalist

Foto: Monumentalistul

Casa Glogoveanu este un monument de arhitectură de interes național situat în municipiul Craiova, pe str. Brestei, nr. 12.  Construit de familia boierilor Glogoveni în 1802 pe temeliile unui edificiu din secolul al XVIII-lea, imobilul a găzduit Primăria Craiovei și apoi, până în anul 2016, Tribunalul Dolj. La începutul secolului al XVIII-lea, boierii Gologoveni, s-au mutat la Craiova, Cerneți și Râmnicu Vâlcea pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în viața politică, economică, socială și culturală a societății. Casa Glogoveanu, cumpărată de vornicul Matei în 1724, a rămas în proprietatea boierilor Glogoveni timp de aproape două secole.  Finalul veacului a coincis cu aducerea în casa de la Craiova a Glogovenilor a tânărului Tudor Vladimirescu, pentru a învăța carte împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae.  În 1801, imobilul a ars, dar zidurile sale au fost refăcute în întregime.  În timpul războaielor ruso-turce din 1806-1812 și 1828-1829, Casa Glogoveanu a fost transformată în spital pentru soldații ruși.  Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1838, în urma căruia edificiul a suferit unele transformări și adăugiri.  Partea a doua a secolului al XIX-lea a fost presărată cu vizite ale Regelui Carol I în Craiova, pe durata căruia acesta era găzduit în ceea ce se numea atunci “Palatul Glogoveanu”.  În anul 1908, Nicolae Romanescu a ridicat aripa de nord a clădirii.  Casa a fost vândută de Nicolae Glogoveanu în luna septembrie 1913, Primăriei din Craiova, împreună cu o parte din mobilier.  În acest imobil a funcționat Primăria orașului până în anul 1943.  Între 1943 și 2016, în Casa Glogoveanu și-a desfășurat activitatea Tribunalul Județean Dolj. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1889113501227481&set=pb.100063565119237.-2207520000

Foto: Monumentalist

Casa Ionel (Iancu) Pleșia este un monument de arhitectură de sfârșit de secol XIX din municipiul Craiova, situat în centrul istoric al orașului, lângă fostul Magazin Victoria. O bijuterie arhitectonică atât la exterior, cât și în ceea ce privește interioarele somptuoase, Casa Pleșia este astăzi sediul filialei Omnia a Bibliotecii Naționale a României. Casa Ionel Pleșia a fost construită între anii 1890-1892 în stil eclectic de predominanță neoclasică la fațadă și neobaroc în interior. Arhitectul este necunoscut, dar se presupune că impozanta clădire este opera francezului Albert Galleron, cel care a mai proiectat în România Ateneul Roman și Palatul Băncii Naționale a României din București, Casa Constantin Vălimărescu din Craiova, Palatul Dimitrie Ghika din Comănești și numeroase case boierești din București și din provincie. Din alte surse casele Ion G. Pleșea ar fi fost construite în 1905 după planurile arhitectului Iohan Goetz. Clădirea a fost confiscată în anii ‘50 de statul român. După confiscare, clădirea a avut diferite destinații. În septembrie 1989, în Sala Oglinzilor din Casa Pleșia a avut loc o conferință prezidată de Zoia Ceaușescu, care, fascinată de frumusețea clădirii, le-ar fi propus lui Nicolae și Elenei Ceaușescu să o transforme în a treia reședință din Craiova (pe lângă Casa Barbu Drugă și Casa Jianu). Se pare că ar fi fost imediat aprobată o investiție de 2-3 milioane de lei pentru pregătirea casei în vederea începerii reamenajării, care a durat până în decembrie 1989, când lucrările au fost sistate odată cu venirea Revoluției. După căderea regimului comunist, odată cu primirea unui fond de cărți donat de Asociația EquiLibre și în urma a nenumărate adrese din partea unui grup de oameni de cultură din oraș (Marin Sorescu – redactorul șef al revistei “Ramuri” la Craiova), Primăria Craiova a oferit un spațiu pentru adăpostirea acestora la parterul Casei Pleșia. S-au pus atunci bazele prestigioasei instituții de cultură care este astăzi Biblioteca Franceză Omnia. La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, Biblioteca Omnia a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României. Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 23 iulie 1991 în prezența unor prestigioși invitați, personalități ale vieții culturale și politice din Craiova, din țară și străinătate. Din anul 2000, clădirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotărâre de guvern. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/  Foto: Monumentalistul

Casa Mărăscu Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2003491093123054&set=pb.100063565119237.-2207520000

Este o clădire monumentală, aflată în apropierea Kilometrului 0 al Craiovei. De-a lungul timpului aici a fost sediul Uniunii asociaților studenților din Centrul universitar Craiova, prin anii ’60, sau al Palatului Copiilor, ceva mai târziu, cei mai tineri o știu ca sediu al Curții de Apel, după ’90. În Lista Monumentelor Istorice din județul Dolj casa este trecută sub numele de Matei Băileșteanu și datată ca fiind de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se presupune că Matei Băileșteanu ar putea fi de fapt acest Gogu Matei, consemnat pe undeva, prin vreun act, cu acest nume. Casa are o suprafață construită de 400 mp și poartă amprenta arhitectului Paul Smărăndescu, autor a mai multor clădiri în stil neoromânesc. A fost ridicată în anii 1914-1915 pe strada Smârdan, la nr. 18, pe terenul pe care se aflaseră niște vechi case cu un cat și cu geamlâc, ce aparținuseră lui Ghiță Urdăreanu, bunicul lui Nicolae Titulescu. Noile case ale lui Gogu Matei, erau printre cele mai mari din Craiova, după cum reiese și dintr-un tablou cu cele 27 clădiri din oraș ce aveau instalații de calorifer, la 16 august 1918. Gogu Matei, ce-și mai zicea și Mateescu, avea moșie la Predești și era unul dintre membrii fondatori ai Băncii Banatului din Craiova.  Prin anul 1937 găsim că imobilul se afla în posesia familiei Naiculescu. Sursa: craiovadeieri.wordpress.com, monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2114008038738025&set=pb.100063565119237.-2207520000

Casa Memorială „Amza Pellea” din orașul Băilești a fost deschisă publicului larg în data de 7 aprilie 2024. Clădirea, construită în anul 1908 în stil neo-baroc, a fost renovată cu sprijinul Consiliului Județean Dolj. A fost amenajată o expoziție în memoria marelei actor Amza Pellea, cu obiecte donate de către fiica acestuia, actrița Oana Pellea. Una dintre săli este dedicată omului - Amza Pellea. Aici sunt expuse fotografii de familie, certificatul de botez, obiecte personale, cum ar fi inelul din aur cu diamant, ceasul de buzunar din argint, ochelari de soare, pipe. De asemenea, vizitatorii pot admira o panoplie cu arme-recuzită, folosite de Amza Pellea în filme precum „Dacii” sau „Mihai Viteazul”. Între exponate se remarcă premiul obținut de Amza Pellea la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru interpretarea din filmul „Osânda”, medalia „Jubileul promoției de aur a teatrului românesc 1956-2006” și Clacheta de Aur acordată post mortem lui Amza Pellea de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, în anul 1998.  Cea de-a doua sală este dedicată actorului - Amza Pellea, iar aici sunt expuse afișe de filme precum: „Nea Mărin miliardar”, „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”, „Mihai Viteazul”, „Puterea și adevărul”, prima pălărie a lui „Nea Mărin”, fotografii și documente care ilustrează bogata activitate artistică a marelui actor. 

În curtea din strada Mihail Kogălniceanu, nr. 9, lângă sediul central al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman", se află o clădire mai mică, dar nu mai puțin încărcată de istorie și sens. Este vorba despre Casa Memorială „Elena Farago”, cea mai veche casă memorială din Craiova. Cei doi mecena ai Craiovei – soții Alexandru și Aristia Aman - au lăsat-o, prin testament, să servească drept „locuință personalului în serviciul bibliotecii și al muzeului". În această clădire a locuit poeta Elena Farago de la numirea sa ca director al Fundației Alexandru și Aristia Aman, la 1 septembrie 1921, și până la nașterea ei în cer, în ianuarie 1954. Prin natura evenimentelor organizate sau găzduite, actuala casă memorială a avut în trecut alura unui veritabil salon cultural, un loc de întâlnire destinat oamenilor de litere. Casa Memorială „Elena Farago” găzduiește o expoziţie permanentă care cuprinde 396 exponate: piese de mobilier, obiecte personale, cărţi şi reviste, dar și sute de documente originale, fotocopii, fotografii de familie și corespondenţă. Este vizitată anual de mii de copii și tineri, precum și de persoane interesate de opera și activitatea Elenei Farago.

Foto: Monumentalist

Aici a locuit cel ce a fost prefect al județului Dolj (1914-1915) și apoi primar al Craiovei (1919), Constantin N. Popp (1877-1958), împreună cu soția sa, Antoaneta, care se trăgea din marile familii boierești oltene, Brăiloiu (după tată) și respectiv Glogoveanu (după mamă). Casa va rămâne fiicei lor, Veronica, căsătorită cu Ion Caletzeanu.  Casa, în stil Art-Nouveau, a fost ridicată în anul 1875, an inscripționat deasupra intrării. Se crede că cel ce a construit casa a fost tatăl lui Costică Popp, bancherul Nae T. Popp (1848-1920), născut în suburbia Sf. Gheorghe Vechi, strada Frăției (astăzi strada Petre Carp). În lipsa unor documente care să certifice acest lucru, această afirmație rămâne însă doar o ipoteză.  Clădirea avea parter și etaj, pereții camerelor de la parter fiind tapetați cu piele de Cordoba aurită, iar tavanele pictate cu scene ce se potriveau cu destinația încaperilor. În spate se afla o mică clădire în care se aflau bucătăria și cămara, iar în fundul curții grajduri, magazii și locuințe pentru personal, pe lângă care erau flori și verdeață. Alături era ”casa bătrânească”, cumpărată de N.T. Popp de la familia Bengescu, casă descrisă de Al. Kirițescu în piesa de teatru ”Gaițele”. În casa lui Nicolae Popp se va instala, după 23 august 1944, Tribunalul Militar, membrii familiei fiind nevoiți să se mute în casa bătrânească unde vor locui până în vara anului 1948, când vor fi evacuați și de aici. Sursa: www.facebook.com/craiovadeieri/  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1627259190746248&set=pb.100063565119237.-2207520000

Monumentul istoric, Casa Pencioiu este situată în zona centrală a orașului, în imediata apropiere a Bisericii Adventiste Craiova 1 și a fostului sediu al conferinței, clădirea din strada Mitropolit Firmilian 18 s-a dovedit a fi locul ideal, ce răspunde întru totul nevoilor actuale ale bisericii adventiste din zona Olteniei. În clădire a locuit D.G. Pencioiu, avocat, critic literar și traducător român. A îndeplinit temporar funcția de primar al orașului Craiova (1918), în timpul ocupației germane. Foto: www.monumenteromania.ro

Casa Poenaru a fost construită în 1890 -1895 de antrepriza italiană Adotti și a aparţinut unei familii care avea mari proprietăţi funciare, Constantin Poenaru. Clădirea somptuoasă a fost ridicată cu ajutorul arhitecților Ion Mincu, I. D. Berindei şi Duiliu Marcu. Aici a funcționat Casa Studenților. Clădirea este un monument în care se întâlnesc (în exterior) elemente ale stilului baroc (francez) târziu și neoclasic francez iar în interior stilurile baroc târziu și rococo. Din Holul Mare de Onoare pleacă o scară de marmură în formă de T care permite, pe laturile de est şi vest, accesul spre demisol. În stânga şi în dreapta scării sunt două oglinzi mari din cristal de Veneţia. În capătul acesteia se afla Salonul de Onoare, accesul făcându-se printr-o uşă largă, în patru canate. De aici se poate trece în celelalte camere prin uşi ornamentate. Sursa: https://audiotravelguide.ro  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/photos/pb.100063565119237.-2207520000/2233239206814907/?type=3

Casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) este construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Clădirea, numită casa Pleșa, a avut diverse destinații printre care sediu al Sindicatelor și sediu al Curții al Curții de Conturi Dolj.  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/

Casa Rusănescu din Craiova este un monument istoric de arhitectură de final de secol XIX aflat în zona centrală a orașului, situat la intersecția dintre Bd. Știrbei Vodă și Calea Unirii. Casa, care a aparținut boierului craiovean Ștefan D. Rusănescu, este în prezent cunoscută drept Casa Căsătoriilor și găzduiește mai multe secții ale Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Craiova (Stare Civilă, Autoritate Tutelară). Casa Rusănescu are o suprafață construită de 579 mp cu un regim de înălțime fără subsol, cu parter, etaj și pod, și o curte interioară. Casa este un amestec de stiluri, incluzând caracteristici ale stilurilor Art Deco, baroc târziu sau vienez. La exterior se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul intrărilor, al ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative din mortar de ciment, balconul închis de deasupra intrării principale și acoperișul de tablă cu luminatoare. La interior, edificiul prezintă panouri decorative pe pereți și tavane, vopsite în ulei pe zid și ulei pe lemn la tâmplării, un vitraliu la etaj, deasupra holului și casei scării, și o scară monumentală accesibilă prin intrarea secundară (prin curtea interioară).  Casa a fost restaurată în anul 1999, prin lucrările realizate fiind refăcute finisajele interioare (picturile, stucaturile în foiță aurită, tavanele, oglinzile și luminatorul din vitraliu). Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: Bogdan Dănescu

Casa Schina din Craiova, supranumită “Micul Luvru”, este un monument istoric de arhitectură aflat în apropierea zonei centrale a orașului. Clădirea este situată pe Calea Unirii, la numărul 70, lângă Casa Feraru și vis-a-vis de Casa Teodoru. Construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil renascentist, casa a aparținut doctorului Constantin Schina, despre care se spune că a fost o perioadă medicul șef al Craiovei. Casa Schina a fost vândută după 1943 de urmașii doctorului unui avocat craiovean pe nume Popescu. În perioada 1979 – 1996, în clădire a funcționat Muzeul de Istoria Medicinii și Farmaciei “Victor Gomoiu”, fondat de prof. univ. dr. Mihail Șcheau pe baza “Colecției de istoria farmaciei” organizate în 1963 de farmaciștii Gheorghe Cismărescu (1900-1964) și Nicolae Zahacinschi (1919-1988). Nucleul muzeului, donat de dr. Viorica Gomoiu în 1972, îl constituiau piese muzeale adunate de-a lungul vieții de marele doctor și istoric al medicinei Victor Gomoiu. Printre colecțiile muzeului se aflau și două opere de-ale lui Constantin Brâncuși, “Ecorșeul” sau “Jupuitul” (unul din cele patru sau cinci exemplare existente, și al doilea rămas în Craiova, în afară de cel păstrat la Colegiul Național Carol I) și bustul generalului Carol Davila. După 1996, urmașii avocatului Popescu au revendicat dreptul de proprietate asupra clădirii în care funcționa muzeul. În anul 1997, aceștia au câștigat clădirea în instanță, colecțiile muzeului fiind evacuate. Conducerea Universității de Medicină și Farmacie din Craiova și a Fundației “Victor Gomoiu” au decis transferarea colecțiilor la Universitatea din Târgu Jiu în vederea înființării unei facultăți de medicină. Piesele zac acum în clădirea Facultății de Asistență Medicală, Tehnică Dentară, Artă și Cultură Fizică din Târgu Jiu.  Ulterior, în fosta Casă Schina a funcționat un institut de cercetări. În prezent, Casa Schina este proprietate privată. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1434703910001778&set=pb.100063565119237.-2207520000

Se află pe strada General Dragalina nr. 1 și a fost construita în anii 1900.  Este inclusă în lista monumentelor istorice a județului Dolj.  Foto: https://ro.pinterest.com/pin/321585229660576192/