Cula Izvoranu - Geblescu

Locul pe care se află Cula Izvoranu - Geblescu din Brabova a fost cândva marginea unei mari păduri seculare de stejar, din care azi n-a mai rămas nimic, vatra ei fiind ocupată de sat. Despre aceste așezări, care se întind de-a lungul pârâului Brabova, documentele spun că inițial ar fi fost construite de fostul caimacam al Olteniei, Constantin Braboveanu. Până la el, oamenii acestor locuri trăiau în case răsfirate pe o mare întindere.

În actuala vatră a satului nu erau decât casele câtorva familii, mai înstărite, dintre care cea mai veche, ce s-a perpetuat sute de ani, a fost cea a familiei Izvoranu, ce-și trage numele de la șătrarul Barbu Izvoranu.

La începutul secolului al XIX-lea, Constantin Braboveanu ajunsese principalul proprietar al localității, pe care a preluat-o de la vechii boieri Izvoranu. Constantin Braboveanu, interesat probabil să exploateze pădurea și să mărească suprafața cultivabilă, a construit case „în linie” pe valea Brabovei, pe care le-a dat spre folosință atât locuitorilor vechii așezări, cât și unora aduși din alte părți. Satul a luat numele de Brabova (de la Braboveanu) tocmai datorită acestei sistematizări.

Printre bunurile preluate de la familia Izvoranu s-a aflat și o culă care făcea parte din ansamblul gospodăresc al boierului. Nu se știe precis când a fost ea construită de Barbu Izvoranu, dar datează, probabil, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Știm însă că, în anul 1802, a fost înălțată cu un etaj de Constantin Braboveanu. Această supraetajare a fost făcută, probabil, ca urmare a întețirii atacurilor cârjaliilor și pazvangiilor care, la 1801, au ars mai multe cule din Oltenia.

În anul 1841, moșia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, care o cumpără de la Constantin Braboveanu. De la Radu Geblescu, moșia și cula trec ca moștenire fiului său, Constantin, care, la rândul lui, o dă drept zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei ei cu prințul Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, care stăpânea podgoriile din Corcova.