Bustul regelui Mihai I

Hotărărea de a se ridica o statuie lui Ioan Maiorescu a fost luată în anul 1909. Fondurile necesare realizării statuii au fost obţinute prin subscripţie publică, numele donatorilor fiind publicate în Revista Ramuri.  Realizarea bustului lui Ioan Maiorescu (bronz) a fost încredinţată sculptorului Ion Iordănescu. Lucrarea a fost terminată în anul 1911 iar inaugurarea a avut loc la 7 ianuarie 1913. Aşezată iniţial în Parcul Bibescu, în 1928 va fi mutată în faţa Colegiului Naţional "Carol I", iar după cutremurul din 1977 pe scuarul din faţa Colegiului Naţional "Elena Cuza". Bustul este lucrat din bronz, iar soclul este construit din piatră de Câmpulung. Din stânca ce formează soclul se desprinde un tors bărbătesc (simbolul timpului) şi cu ambele braţe înfăşoară cu o draperie umerii bustului. Pe soclul de piatră al statuii este săpată inscripţia: "Lui loan Maiorescu 1811-1864, apostol al ideilor naţionale în trei ţări române", iar pe spatele soclului este scris un paragraf dintr-o cuvântare a marelui diplomat român Sursa: memorielocala.aman.ro  Foto:Bogdan Dănescu

Considerat primul monument public ridicat în Craiova, a fost inaugurat la 8 decembrie 1918. Este amplasat în curtea Bisericii Sfânta Treime - ctitorită de Dumitrana Ştirbei stolniceasa (soţia marelui stolnic Constantin Ştirbei, fost caimacam al Craiovei în anul 1741) - vis-a-vis de Colegiul Naţional "Carol I".  Monumentul a fost executat de sculptorul francez Jean Lecomte du Nouy în 1907 şi a fost turnat în bronz de Varbedienne. Monumentul îl reprezintă pe domnitor în picioare, purtând pe umeri o mantie domnească, iar pe piept mai multe decoraţii. În mâna dreaptă domnitorul ţine un pergament pe care scrie: "Vouă am încredinţat apărarea ţării şi a destinelor noastre”. La picioarele sale este un tânăr care ţine în mână o seceră, iar în cealaltă un snop de grâu. De asemenea, este un vultur cu aripile pregătite pentru zbor. Mai sunt câteva basoreliefuri, pe soclul statuii, reprezentând România, o carte pe care sunt înscrise actele importante din istoria ţării la care a luat parte domnitorul, o hartă reprezentând câmpia Dunării, de la Drobeta Turnu Severin la Brăila şi alte elemente.  Domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei s-a născut la Craiova, în august 1799 şi a murit la Nizza, la 12 aprilie 1869. A domnit între ian. 1949 - 29 oct. 1853 şi 5 oct. 1854 - 25 ian 1856. S-a confruntat cu greutatea întreţinerii armatelor ruso-turce şi puterea comisarilor extraordinari. A obţinut retragerea lor în 1851. A construit Teatrul din Bucureşti, a redeschis multe şcoli, închise în timpul Revoluţiei de la 1848 şi a îmbunătăţit dispoziţiile Regulamentului Organic pentru ţărani. În 1853 s-a retras la Viena , din cauza ocupaţiei ruseşti şi a revenit în 1854 la domnie, sub ocupaţie austriacă, având multe restricţii. După Congresul de la Paris (1856) domnia sa nu s-a mai prelungit. Sursa: memorielocala.aman.ro Foto: Bogdan Dănescu

Monumentul "Fraţii Buzeşti", operă a sculptorului Boris Caragea, se află amplasat în colţul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, în apropierea Caselor Băniei, cu faţa către Colegiul Naţional " Fraţii Buzeşti". Lucrarea îi reprezintă pe Preda, Stroe şi Radu Buzescu. Pe soclul statuii stă scris: “Preda, Stroe şi Radu Buzescu, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste şi recunoştinţă veşnică înaintaşilor eroici care au luptat cu neînfricare pentru liberate, unitate şi neatîrnare, punând temelii trainice edificiului României socialiste”. Bibliografie: Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.82 Magda Buce Răduţ.- Trecutul în Craiova de astăzi. – Craiova: Sim Art, 2008, p.184 Sursa: memorielocala.aman.ro