Lacul Bistreț
Lacul Bistreț

Lacul Bistreț

Lacul Bistrețu, România

Despre

Lacul Bistreţ este situat în sudul judeţului Dolj, pe teritoriul comunelor Bistreţ şi Cârna, la aproximativ 5 kilometri distanţă de Dunăre. Poziţia sa geografică şi condiţiile de trai oferite de habitatele sale conferă lacului un rol de refugiu pentru păsările care se deplasează de-a lungul Dunării. Pe parcursul unui an, dar mai ales în perioada migraţiei de primăvară şi toamnă, lacul găzduieşte sute sau chiar mii de exemplare de păsări.

Lacul Bistreţ are o suprafaţă de 1.936 de hectare şi este sit de referinţă pentru protecţia păsărilor migratoare. În zonă pot fi admirate specii de raţe, gâşte, corcodei, pelicani, cormorani, stârci, egrete, berze, pescăruşi, chire şi chirighiţe, diverse specii de limicole. Localnicii povestesc că locul este de vis şi poţi vedea cu ochiul liber mii de păsări acvatice.

„Lacul Bistreţ este protejat prin lege. Este o zonă unde poţi vedea la tot pasul mii de specii de păsări. Puţini sunt cei care ştiu de existenţa acestui sit de referinţă. Eu sunt fascinat de acest loc. Unele păsări rămân pe lac tot timpul verii, iar altele staţionează doar în sezonul rece, până când suprafaţa apei se acoperă de de strat de gheaţă. Am stat la un metro distanţă de cocostârci sau pescăruşi, iar senzaţia a fost una de nedescris. De-a lungul timpului m-am documentat şi încet, încet am reuşit să descoper o nouă lumea pe lacul Bistreţ“, a povestit Iulian Stoica, din Bistreţ.

Mirela Sabina Ridichie, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Oltenia, a declarat că lacul Bistreţ a primit statut de Arie de Protecţie Specială Avifaunistică în anul 2007. În anul 2012 i s-a conferit si statutul de sit Ramsar. „Demersurile de desemnare a siturilor Ramsar, începute încă din 2011, au fost făcute de filiala din România a organizaţiei nonguvernamentale internaţionale WWF (World Wildlife Fund) şi SOR (Societatea Ornitologică Română), care urmăresc să identifice siturile transfrontaliere, importante ca medii de viaţă pentru păsările care migrează în lungul fluviului. Astfel, reţeaua de situri Ramsar transfrontaliere, nou consemnate cuprinde zone umede de pe ambele maluri ale Dunării şi anume: Bistreţ – Ibisha Island, Suhaia – Belene şi Iezer Călăraşi – Sreberna“, a spus muzeograful Mirela Ridichie.

Păsările sunt atrase aici de sursele de hrană bogate şi diversificate (peşti, batracieni, şerpi, viermi, melci, scoici, insecte, fitoplancton), dar şi de condiţiile de odihnă. Multe dintre speciile de păsări care populează lacul Bistreţ şi împrejurimile imediate ale acestuia sunt specii protejate de legislaţia naţională şi internaţională.

Localnicii din Bistreţ sunt siguri că zona poate fi transformată într-un obiectiv turistic de excepţie. „Putem promova obiceiurile locale şi produsele ecologice. Avem posibilităţi să ne dezvoltăm economic cu ajutorul lacului de la Bistreţ, însă din păcate cred că autorităţile nu îşi doresc acest lucru. Este trist că un astfel de loc nu este foarte bine cunoscut. Ar putea fi accesate fonduri europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Odată ce ai ajuns pe lacul Bistreţ eşti fascinat de absolut tot ce vezi. Sunt mii de specii de păsări. Pot fi admirate specii de raţe, gâşte, corcodei, pelicani, cormorani, stârci, egrete, berze, pescăruşi“, a povestit Constantin Diaconu.

Aria de protecţie specială avifaunistică Bistreţ s-a aflat în custodia Muzeului Olteniei, între anii 2008-2009, iar în prezent este cuprinsă în situl Natura 2000 Coridorul Jiului, aflat sub administrarea Consiliului Judeţean Dolj.

Sursa: adevarul.ro

Photo Gallery

Alte sugestii

1.0 1 recenzie
Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dolj, în nordul satului Preajba, în imediata apropiere a drumului național DN55, care leagă orașul de reședință al județului, de portul Bechet. A fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 28 hectare. Aria naturală reprezintă un complex lacustru: lacuri, mlaștini, cursuri de apă, păduri aluviale, dune de nisip, terenuri arabile, pajiști si are o mare varietate de floră și faună specifică zonelor umede. Complexul este format din cinci iazuri, dispuse în trepte, care au o suprafaţă totală de 28 de hectare, alimentate permanent de izvoare puternice. Particularitatea ecologică a zonei constă în faptul că într-un spaţiu geografic, relativ restrâns, sunt grupate o diversitate de ecosisteme acvatice continentale: izvoare, pâraie, râuri, lacuri şi mlaştini. Fiecare dintre acestea imprimă caracteristici proprii biocenozelor şi populaţiilor de plante şi animale. Flora şi fauna rezervaţiei sunt specifice zonelor umede cu apă dulce, iar varietatea şi abundenţa lor este favorizată de belşugul apei. Câteva dintre speciile care pot fi observate in zona Preajba-Făcăi: Specii de păsări: egreta albă, barza albă, egreta mică, lişiţa, raţa cu cap castaniu, gâsca mare, privighetoarea de baltă. Mamifere: hermelina, şobolanul de apă, nevăstuică, bursucul, hârciogul. Reptile: şarpele de apă, şopârla de stepă, guşterul, broasca ţestoasă, broasca testoasă de apă, ţigănuşul Flora: rogoz, stânjenelul de baltă, papura cu frunza lunga, nufărul galben, lintiţă Sursa foto: http://ecopreajba.blogspot.com/ Sursa: http://ecopreajba.blogspot.com
Preajba, România
Aria de protecţie specială avifaunistică Maglavit este situată în județul Dolj, pe raza localităților Cetate, Maglavit şi Calafat. Suprafața este de 3562,6 ha. Reţeaua hidrografică este reprezentată de un sector de mal al Dunării, lacurile: Basarabi, Golenţi, Maglavit, Hunia, Moreni şi Fântâna Banului, împreună cu mai multe lacuri temporare şi zone mlăştinoase. Lacurile amintite sunt naturale, dezvoltate în sectoarele joase ale luncii, având o suprafaţă mare şi adâncime mică, fiind folosite pentru irigaţii şi piscicultură. Legătura acestora cu Dunărea este încă păstrată, alimentarea cu apă făcându-se în mod direct din fluviu. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit se suprapune parțial cu aria naturală protejată Dunărea la Gârla Mare-Maglavit, incluzând şi rezervaţia naturală Pajiştea Cetate. A fost declarată ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 pentru conservarea a 36 de specii de păsări. Amplasarea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit pe o cale de migraţie foarte importantă care face legătura între Câmpia Panonică şi Peninsula Balcanică – Bulgaria – Bosfor, explică numărul foarte mare de specii care se pot vedea în această zonă în timpul pasajelor de primăvară şi toamnă. Cele mai semnificative efective le au bătăuşul, cormoranul mic, egreta mică şi stârcul de noapte. De amploare din punct de vedere al diversităţii speciilor este pasajul raţelor şi al păsărilor de ţărm, din care se pot observa foarte multe specii. Sursa: http://ananp.gov.ro/ananp/2017/09/25/maglavit/ Sursa foto: www.ariamaglavit.ro
Comuna Maglavit, România
Vestită pentru Rezervația naturală de bujori sălbatici, Poiana Bujorului din Pădurea Plenița, este situata la 59 de km de Craiova, la granița cu județul Mehedinți, într-o zonă de câmpie, cu altitudini de până la 200 de metri, cu o climă temperată și cu valori medii. Rezervația de bujori sălbatici, unică în peisajul României, este dispusă pe o suprafață de aproximativ 50 ha, iar în perioada de înflorire este o adevărată feerie. Pădurea adăpostește o varietate de bujor sălbatic, denumit Paeonia Peregrina. Plinius a făcut în antichitate o descriere detaliată a bujorului, despre care spunea că poate trata circa 20 de boli. În fiecare an, în luna mai se organizează la Plenița, tradiționala sărbătoare a bujorului. O mare roșie de bujori îi întâmpină pe localnicii dar și pe oaspeții veniți din localități ale județelor Gorj, Olt și Mehedinți. Sursa: www.ecomagazin.ro/padurea-plenita-rezervatia-de-bujori-salbatici/ Sursa foto: https://plenita.ro
Pădurea Pleniței, DJ561A, România