Muzeul Cărții și Exilului Românesc (Casa Dianu)
Muzeul Cărții și Exilului Românesc (Casa Dianu)

Muzeul Cărții și Exilului Românesc (Casa Dianu)

Monument Muzeu Obiectiv arhitectural

Despre

Muzeul Cărții și Exilului Românesc se constituie într-un proiect de anvergură unic, al cărui scop bine definit este  reîntregirea culturii românești cu tezaurul cultural realizat în afara țării, începând cu anii exilului românesc postbelic până în prezent. În patrimoniul acestuia se regăsesc aproape  40 de colecții extrem de valoroase prin prisma conținutului pe care îl furnizează: Colecția „Academician Basarab Nicolescu”; Colecția „Leonid Mămăligă”; Colecția „Arhiva «Cenaclului de la Neuilly»”; Colecția „Arhiva «Asociației Hyperion»”; Colecția „Mircea Milcovitch și Maria Mesterou”; Colecția „Andrei Șerban”; Colecția „Paul Barbăneagră”; Colecția „Corneliu Șerban Popa”; Colecția „Vintilă Horia”; Colecția „Cicerone Poghirc”; Colecția „Andrei Codrescu”; Donația „Carmen Firan și Andrei Sângeorzan”;  Colecția „Victor Cupșa”; Donația „Constantza Buzdugan”; Colecția „Bujor Nedelcovici”; Colecția „Cezar Vasiliu”; Donația „Valeriu Veliman”; Colecția „Mircea Eliade”; Colecția „Emil Cioran”; Colecția „Ileana și Romulus Vulpescu”; Donația „Șerban Viorel și Rodica Stănoiu”; Colecția „Academician Dan Berindei”; Colecția „Academician Dinu C. Giurescu”; Donația „Academician Ștefan Ștefănescu”; Donația „Institutul Român/ Biblioteca Română din Freiburg”; Colecția George Banu”; Colecția „Dumitru Milcoveanu”; Colecția „Octav Calleya”; Donația „Horia-Dinu Nicolaescu”; Colecția „Nicolas Adam”; Donația „Ion Deaconescu”; Colecția „Aurora Cornu”; Colecția „Miron Kiropol”; Colecția „Grigore Arbore”; Colecția „Theodor Damian”; Colecția „George Roca”; Colecția „Academia Româno-Americană de Arte și Științe”;   Colecția „Memoria exilului românesc la Televiziunea Română”. Proiectul a luat naștere din necesitatea generării unei viziuni de ansamblu asupra creațiilor spirituale românești, realizate dincolo de hotarele țării în vremea regimului comunist.

Unicitatea fondurilor din Muzeu este dată de remarcabila lor diversitate, ușor de observat, mai ales prin prisma domeniilor reprezentate, de la științele umaniste și sociale, teologie și muzică, până la artele spectacolului și cele vizuale, dar și a tipurilor de materiale ce compun fiecare colecție în parte. Vizitând rând pe rând exponatele din muzeu pot fi observate  dedicațiile olografe din cărțile prețioase, manuscrisele și documentele originale din bibliotecile personalităților reprezentate în Muzeu, mii de file de corespondență purtată de scriitori celebri din exil și dezvăluite în premieră publicului din România, dar și unicate de artă vizuală din pictură, sculptură, desen sau gravură.

Arhivele aflate în patrimoniul muzeal reprezintă o mărturie solidă, o frescă documentară a activității culturale, științifice și artistice întreprinse de personalități ale exilului românesc, precum și un neprețuit instrument de cercetare pentru toți cei preocupați de creațiile și memoria oamenilor de cultură, stabiliți pe întreg mapamondul în răstimpul monopolizat de comunismul românesc. 

Eforturile muzeului vizează așadar, popularizarea operelor semnate de nume sonore ale exilului românesc  care, până în prezent, au circulat aproape o jumătate de secol doar în afara granițelor țării, doar o mică parte fiind editate și traduse în limba română. 

Photo Gallery

Video

Alte sugestii

Monument Obiectiv arhitectural
Hanul Puțureanu este o clădire de patrimoniu situată în centrul istoric vechi al orașului Craiova, în Piața Veche (Piața Elca), în apropiere de importante monumente și obiective turistice – fosta Școală Centrală de Fete (azi Muzeul Olteniei), Biserica Madona Dudu, Hanul Hurezi, Fântâna Purcarului, Catedrala Sf. Dumitru și Casa Băniei. Edificiul, ridicat de negustorul Niță D. Puțureanu, este un minunat ansamblu cu arhitectură de han specifică secolului al XIX-lea, ajuns, din păcate, într-un stadiu avansat de degradare. Hanul Puțureanu a fost înființat și construit de comerciantul Niță D. Puțureanu, născut în 1845 într-o familie modestă, de țărani din satul Puțuri-Dolj. Acesta cunoaște o rapidă ascensiune socială. Afacerile cu alcool și tutun, acordarea de împrumuturi, dar și chiriile proprietăților pe care le cumpără de-a lungul timpului, îl propulsează în rândul marii burghezii craiovene. La moartea sa (în februarie 1910), hanul și dependințele rămân în grija și administrarea fiului său Mihail, avocat, grefier și bibliotecar la Baroul Dolj. În ciuda concurenței din partea noilor hoteluri din apropiere, mult mai încăpătoare și oferind condiții mai luxoase, precum Hotel Minerva și Hotel Geblescu (Hotel New York), înființate la începutul secolului XX, hanul a mai funcționat până la Primul Război Mondial. După 1918, timp de 30 de ani, Mihail Puțureanu a închiriat prăvăliile tatălui său la diverși comercianți și camerele hanului unor noi chiriași.  În primăvara anului 1945, în câteva apartamente ale hanului se vor instala ofițeri ai Armatei Roșii.  Imobilul este naționalizat în anul 1950, în urma decretului nr. 92 pentru naționalizarea unor imobile.  În 1996, printr-o hotărâre judecătorească, foștii proprietari au reușit să obțină dreptul de proprietate asupra imobilului. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/hanul-putureanu-craiova/  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2050554635083366&set=pb.100063565119237.-2207520000
Strada Matei Basarab 9, Craiova, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Mărăscu Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2003491093123054&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Mărăscu, Bulevardul Știrbei Vodă 3, Craiova 200352, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) este construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Clădirea, numită casa Pleșa, a avut diverse destinații printre care sediu al Sindicatelor și sediu al Curții al Curții de Conturi Dolj.  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/
Casa Puiu Pleșia, Strada Frații Buzești 21, Craiova 200730, România
Monument Obiectiv arhitectural
Se află pe strada General Dragalina nr. 1 și a fost construita în anii 1900.  Este inclusă în lista monumentelor istorice a județului Dolj.  Foto: https://ro.pinterest.com/pin/321585229660576192/
Casa Ștefan Popescu, Strada General Dragalina 1, Craiova 200391, România
Monument Obiectiv arhitectural
Este o clădire monumentală, aflată în apropierea Kilometrului 0 al Craiovei. De-a lungul timpului aici a fost sediul Uniunii asociaților studenților din Centrul universitar Craiova, prin anii ’60, sau al Palatului Copiilor, ceva mai târziu, cei mai tineri o știu ca sediu al Curții de Apel, după ’90. În Lista Monumentelor Istorice din județul Dolj casa este trecută sub numele de Matei Băileșteanu și datată ca fiind de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se presupune că Matei Băileșteanu ar putea fi de fapt acest Gogu Matei, consemnat pe undeva, prin vreun act, cu acest nume. Casa are o suprafață construită de 400 mp și poartă amprenta arhitectului Paul Smărăndescu, autor a mai multor clădiri în stil neoromânesc. A fost ridicată în anii 1914-1915 pe strada Smârdan, la nr. 18, pe terenul pe care se aflaseră niște vechi case cu un cat și cu geamlâc, ce aparținuseră lui Ghiță Urdăreanu, bunicul lui Nicolae Titulescu. Noile case ale lui Gogu Matei, erau printre cele mai mari din Craiova, după cum reiese și dintr-un tablou cu cele 27 clădiri din oraș ce aveau instalații de calorifer, la 16 august 1918. Gogu Matei, ce-și mai zicea și Mateescu, avea moșie la Predești și era unul dintre membrii fondatori ai Băncii Banatului din Craiova.  Prin anul 1937 găsim că imobilul se afla în posesia familiei Naiculescu. Sursa: craiovadeieri.wordpress.com, monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2114008038738025&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Matei Băileșteanu, Bulevardul Nicolae Titulescu 4, Craiova 200136, Romania
Obiectiv arhitectural
Amplasamentul actual aflat într-o clădire monumentală, a fost atribuit Judecătoriei Craiova în anii de după 1960, instanţele judecătoreşti din Oltenia având în perioada interbelică, şi imediat după, sediul în clădirea actualei Universităţi. Clădirea construită în anul 1890 de arhitectul Ion Socolescu în stilul neoclasicismului , atribuită Palatului de Justiţie era propice judecării pricinilor din toate judeţele Olteniei. Faptul că justiţia era o adevărată putere este reliefat la jumătatea secolului al XIX-lea, de sigiliile judecătoreşti, pe al căror câmp era gravat un scut oval cuprinzând stema districtului (acvila cruciată) însoţită de o balanţă, simbolul justiţiei. Anii 1990-2004 aduc modificări importante în structura organizatorică a instanţei, astfel încât, din 13 complete colegiale care funcţionau în anii 1990-1993 cu un număr de 26 judecători, se ajunge ca în anul 2012, numărul completelor de judecată să fie de 46 judecători. După criteriul volumului de activitate, este prima judecătorie din judeţ şi chiar din raza Curţii de Apel Craiova. Având in vedere cerinţele funcţionale, Judecătoria Craiova a fost supusă unei operaţiuni de renovare completă în anul 1998. La nivelul Judecătoriei Craiova funcţionează o singură arhivă curentă, care deserveşte atât secţia penală, cât şi secţia civilă, având o încăpere destinată exclusiv studiului dosarelor de către avocaţi, justiţiabili, experţi, precum şicompartimentul registratură comun celor două secţii. De asemenea, începând cu anul 2006, la nivelul Judecătoriei a fost realizată reţeaua informatică si s-a implementat aplicaţia ECRIS pentru inregistrarea electronica a dosarelor si repartizarea aleatorie În cadrul instanţei funcţionează un număr de 46 de complete de judecată, desfăşurându-şi activitatea în 6 săli de judecată, cu o medie de 10 şedinţe pe zi. Sursa: audiotravelguide.ro
Strada Alexandru Ioan Cuza 20, Craiova 200396, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Vrăbiescu este un monument istoric de arhitectură de la mijlocul secolului XIX, situat în apropierea centrului municipiului Craiova. Casa se află pe Calea Unirii, la nr. 100, și se învecinează cu alt monument local de arhitectură, Casa Calețeanu. Casa i-a aparținut familiei Vrăbiescu, cel mai reprezentativ proprietar al ei fiind Iulian Vrăbiescu, jurist și om politic, prefect de Dolj, deputat și vicepreședinte al Senatului în 1931. Casa Vrăbiescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (subsol, parter și etaj). Pe latura de nord se învecinează cu Casa Calețeanu, fațada estică este pe Calea Unirii (la stradă), iar cea vestică dă în Str. Gheorghe Doja. Intrarea principală în edificiu se face printr-un gang acoperit, închis cu porți de tablă, ce dă în curtea interioară. Deasupra intrării se află un balconaș închis cu geamuri prinse în structură metalică. Din punct de vedere ornamental, fațada estică a clădirii se remarcă printr-o bogată ornamentație și detalii delicate, realizate artistic, precum cele de deasupra ferestrelor de la etaj și cele de la cornișă. Tocăria ferestrelor este de lemn, în timp ce ornamentul de deasupra porții de la intrare, structura balcoanelor și gardurile stil balcon de la ferestrele de la etaj sunt de metal. Fațadele vizibile (estică și sudică) sunt extrem de degradate (tencuială căzută, străpunsă de bare din armătură de fier-beton ieșite, geamuri sparte). Sursa: www.monumenteoltenia.ro
Casa Vrăbiescu, Calea Unirii 100, Craiova 200330, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Constantin Vălimărescu este un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 4 (capătul dinspre Valea Vlăicii). Clădirea este înconjurată de alte monumente istorice semnificative pentru orașul Craiova, ce includ Casa Stoilov-Bolintineanu, Banca Națională a României – filiala Dolj și Biserica Catolică Toți Sfinții / Sf. Anton.  Imobilul datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1892-1893) și a fost construit de antreprenorii Costa și Nedelcu după planurile arhitectului francez Albert Galleron.  Clădirea are patru niveluri (subsol, parter, etaj și mansardă), o intrare monumentală și o curte spațioasă cu mai multe căi de acces (pietonală și pentru automobile). De la poarta principală, pietonală se ajunge la intrarea principală în clădire traversând curtea pe o alee pavată. Sursa: www.monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2167951310010364&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Constantin Vălimărescu, Calea Unirii 4, Craiova 200585, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa se pare că a fost construită în anul 1880 de către Gheorghe Bengescu, diplomat, istoric și publicist de limbă română și franceză, membru titular al Academiei Române și vândută către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, în jurul anului 1915 unde a funcționat Școala Ortodoxă de Fete. Aici a funcționat și primul cinematograf din Craiova, „Cinematograful Popular“. După revoluție a fost retrocedată Societatății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Creştine, care a donat-o Arhiepiscopiei Craiovei. Sursa: www.facebook.com/Monumentalistul/ Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1694507444021422&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Bengescu, Strada Brestei 24, Craiova 200581, România