Turismul ecumenic – o alternativă a turismului clasic, de sărbători

Turismul ecumenic – o alternativă a turismului clasic, de sărbători


Satul doljean are alt aer față de aglomerările urbane, iar asta mai ales iarna, când totul pare mai liniștit și mai amorțit. O viața mai simplă, mai lentă, care cu o încărcătură emoțională la fel de mare, stă cuminte și-și așteaptă vizitatorii.

În Dolj, mănăstirile au o însemnătate aparte și dincolo de valoarea spirituală, au o valoare arhitecturală și istorică de excepție. Primiți doar câteva sugestii de la noi, ideale de urmărit mai ales acum, în pragul Sărbătorilor de Crăciun, când totul este, parcă, țesut cu o magie aparte.

Mănăstirea Sadova

Ctitorie a boierilor Craiovești de la începutul secolului al XVI-lea, mănăstirea din comuna Sadova a fost, pentru un timp îndelungat, un important locaș de cult din Țara Românească. A fost fortificată de Matei Basarab în 1640, apoi Preda Brâncoveanu a continuat lucrările începute, chiliile și turnul-clopotniță de pe latura de sud. Constantin Brâncoveanu a fost cel care a ridicat, în 1693, biserica-bolniță.

Mănăstirea Sadova

Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru” – Craiova

Este cel mai vechi edificiu de cult din Cetatea Băniei. Există opinii care susțin că a fost înființată încă din vremea fraților Petru și Asan, înainte de anul 1000. Este menționată pentru prima dată în 1645 ca „Biserică Domnească de Craiova”, ctitorie a boierilor Craiovești, prim ctitor fiind Barbu Craiovescu. În 1651, a fost rezidită de către Matei Basarab. A fost refăcută din temelii în anul 1890, iar din anul 1939 a devenit Catedrală Mitropolitană, unde au fost instalați toți mitropoliții Olteniei: Nifon Criveanul, Firmilian Marin, Teoctist Arăpașu, Nestor Vornicescu, Teofan Savu și actualul Mitropolit Irineu.

Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru” – Craiova

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Prisaca - Craiova

Biserica veche a fost ctitorită în 1952 de fostul mitropolit al Olteniei, Firmilian. Biserica și clopotnița au fost făcute după planurile arhitectului Pencioiu, iar în anul 2010 a fost sfințită biserica cea mare.

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Prisaca - Craiova

Ruinele bisericii „Sf. Dumitru” – Dobrești

Într-un sat cu o istorie mai veche de 2.000 de ani, mai exact în Căciulătești (comuna Dobrești), sălășluiesc ruinele unei biserici extrem de vechi ce poartă hramul Sfântului Nicolae. Construită între secolele XVII și XIX, conform datelor oficiale ale Ministerului Culturii, aceasta a fost călcată de otomani la începutului anilor 1800, însă, apoi, pe același loc, a fost reconstruită o altă biserică. Impunător prin prezență și prin detalii arhitecturale care încă se observă, acest obiectiv este esențial pentru orice vizitator care vrea să simtă cu adevărat aroma trecutului.

Mănăstirea Cârcea

Pe locul actualei mănăstiri a existat, conform tradiției, un vechi locaș monahal. La circa 15 metri de altarul actualei biserici există o cruce de piatră cu inscripții chirilice, iar dealul din apropierea mănăstirii se numește „la călugări”. Temelia actualei Mănăstiri Cârcea a fost pusă în 1967 însă, din cauza regimului comunist, nu a fost terminată. După revoluția din 1989, Mitropolitul Nestor Vornicescu a dat binecuvântarea pentru înființarea mănăstirii, care a fost sfințită în 1992.

Mănăstirea Cârcea

Mănăstirea Coșuna – Bucovățul Vechi

Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga întăresc informația prin care se atesta cea mai veche mărturie a zidirii mănăstirii în anul 1483, primul stareț fiind Eftimie. A fost zidită, se pare, din piatra și cărămida vechiului castru roman Pelendava. Mănăstirea apare cu numele „Coșuna” sau „La Coșuna” în Actul Mitropolitului Eftimie al Țării Românești și în Actul lui Mihai Voievod Viteazul. Biserica – singura clădire care se mai păstrează din vechea mănăstire – a fost construită în doar 75 de zile, între 20 iulie și 3 octombrie 1572, de marele ban Stepan și de fiul său, Pârvu. Pictura, deosebit de valoroasă, datează din 1574. Se remarcă fresca din altar și din naos, Cronica Murală de la Bucovăț, o cronică pictată a voievozilor Țării Românești, precum și un sinaxar pictat, păstrat parțial.

Mănăstirea Coșuna – Bucovățul Vechi

Mănăstirea Jitianu – Podari

Așezământul monahal datează de la sfârșitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea. Biserica a fost ridicată, conform tradiției, de către Mircea cel Bătrân, în semn de mulțumire după bătălia de la Rovine. De-a lungul anilor, datorită poziției strategice și a importanței pe care o avea, mănăstirea a fost înzestrată de Craiovești, de Domnitori și de banii craioveni: de Radu Șerban Vodă, de Șerban și Ștefan Cantacuzino, dar mai ales de Constantin Brâncoveanu. Biserica de astăzi, în stil triconc, a fost ridicată între anii 1654-1658 de Doamna Bălașa, soția domnitorului Constantin Basarab Cârnu. Constantin Brâncoveanu a construit chiliile în 1701. În 1787, s-a adăugat o clopotniță pentru a servi drept turn de apărare. În timpul Războiului de Independență, locașul a servit ca depozit de obuze și ca spital pentru ostași. După secularizare, a fost școală de agricultură, biserica devenind parohie până în 1914. A fost reactivată și restaurată în anul 1928, prin grija Reginei-mamă Elena.

Mănăstirea Jitianu – Podari

Mănăstirea Maglavit

Biserica a fost construită în zona numită de către localnici „la buturugi”, în urma celor întâmplate în locul unde au avut loc cele trei viziuni în care un cioban, Petrache Lupu, a vorbit cu Dumnezeu, trei vineri la rând : 31 mai, 7 iunie și 14 iunie 1935. Construcția bisericii a început în anul 1938, din inițiativa unor credincioși, împreună cu Petrache Lupu, numit de oamenii locului „Omul lui Dumnezeu”. Mânăstirea a fost închisă în perioada comunistă, fiind redeschisă imediat după Revoluție ca mănăstire de călugări. Din anul 2010, activează ca mânăstire de maici.

Mănăstirea Maglavit

Mănăstirea Popânzălești – Drăgotești

Primul locaș din lemn a fost construit în anul 1678, de către logofătul Hamza din Popânzălești și a fost închinat Episcopiei Râmnicului-Noul Severin. În anul 1853, Sfântul Ierarh Calinic, episcop de Râmnic, îl trimite aici pe ieromonahul Lavrentie să reclădească locașul. Acesta vinde din proprietățile mănăstirii și construiește o biserică de cărămidă, care este apoi pictată. În urma secularizării, mânăstirea a devenit biserică de mir, dar a fost reînființată după 1989, redevenind mănăstire. Actualmente, are o obște de maici.

Mănăstirea Popânzălești – Drăgotești

Foto: monumenteromania.ro, discoverdolj.ro, crestinortodox.ro, manastireamaglavit.ro, municipiulcalafat.ro, ziarullumina.ro

Alte sugestii

#După30deAni. Festivalul „Shakespeare”, ediție impresionantă în 2024
Ziua Olteniei - maraton de evenimente culturale, la Craiova
Târgul de carte Gaudeamus 22, la Craiova, de astăzi!
Târgul de Paște revine la Craiova, în magicul Parc „Romanescu”
Mărțișor pe toate gusturile, la Craiova