Centrul Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă Dolj

Ca orice altă „casă de cultură studențească” din ţară, Casa de Cultură a Studenților din Craiova oferă tuturor studenților din centrul universitar oltenesc o alternativă de petrecere a timpului liber într-un mod util, prin diverse acțiuni ce vin în completarea programelor de studii și a pregătirii profesionale. Scurt istoric Casa de Cultură a Studenților a luat ființă exact acum o jumătate de secol, în 1964, devansând cu un an înfiinţarea Universităţii din Craiova. Mai întâi, CCS Craiova a activat în Palatul „Nicolae Titulescu”, sub supravegherea Ministerului Învăţământului.În anul 1979, nevoia de extindere a activităţilor a dus la mutarea sediului Casei de Cultură a Studenţilor la adresa din strada Eugeniu Carada, demarându-se lucrările şi pentru construirea unor noi corpuri de clădiri, inclusiv a unei săli de spectacole de mari dimensiuni. După 9 ani de munca asiduă, lucrarile au luat sfârșit, astfel că pe 2 mai 1988 Sala mare de Specatacole a fost dată în folosință. Curând, sala a intrat în conştiinţa studenţilor datorită desfașurării primului festival studențesc „Jazz, Folk, Rock”. Datorită impactului mare al acestui eveniment de amploare, toate Casele de Cultură din țara au preluat ideea și astfel s-a ajuns la prezentarea evenimentului în celebra revistă Billboard. De-a lungul vremii, Casa de Cultură a Studenţilor a organizat și a desfășurat proiecte și acțiuni cultural-artistice, educative, dar şi distractive, turistice, sportive şi de agrement, destinate cu precădere studenților. Casa de Cultură a Studenților Craiova a fost și rămâne un loc deschis tuturor studenților voluntari, ajungând să devina una dintre cele mai active instituții de acest gen. De aici au plecat nume mari în show-biz-ul românescu, precum Gabriel Cotabiță, Aurelian Temișan, Vacanța Mare sau Janina Matei. Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată de petrecere a timpului liber. Această instituţie reprezintă un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, fiind totodată un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente. Concluzii şi perspective La 50 de ani de la înfiinţare, Casa de Cultură a Studenților a rămas edificiul cultural care găzduiește, formează, promovează și afirmă talentul studenților care frecventează formațiile, cursurile, cluburile și multiplele activități organizate de CCS sub îndrumarea referenților de specialitate. Totuşi, în ciuda faptului că lucrările de modernizare nu au lipsit, activitatea CCS Craiova este limitată de rigorile bugetare omniprezente în domeniul cultural şi educaţional. Pierderea unei părţi consistente din spaţiul în care îşi desfăşura activitatea (clădirea veche, reintrată în posesia moştenitorilor legali) precum şi valuri succesive de restructurări ale personalului şi-au spus cuvântul asupra activităţii Casei de Cultură a Studenţilor. Speranţa Casei de Cultură a Studenţilor este ca, odată cu mult aşteptata Lege a Descentralizării şi intrarea sub tutela Primăriei Municipiului Craiova, activitatea sa să capete şi mai multă strălucire şi eficienţă, iar contribuţia studenţilor la transformarea Craiovei într-o adevărată capitală culturală să fie una de excepţie.

Constituit în 1992 ca un continuator al marelui ansamblu “Nicolae Bălcescu” din Craiova, în intenţia de a da o expresie scenică diversităţii folclorului oltenesc şi în acelaşi timp folclorului din toate zonele folclorice ale României, Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” a obţinut de-a lungul anilor, un binemeritat succes şi renume atât în ţară cât şi în străinătate. Transpunerea în scenă cu cea mai mare grijă a jocurilor tradiţionale şi promovarea cu consecvenţă a cântecului popular autentic, au făcut din Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” unul dintre cele mai reprezentative şi valoroase ansambluri din România. Coregrafia a fost semnată pe rând de maestrul Marian Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi coregraful Marin Stîrcu, a căror experienţă a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secţia de balet formată din cei 20 de dansatori cu un profesionalism aparte. Conducerea muzicală a fost semnată, timp de 25 de ani, de cunoscutul violonist şi dirijor maestrul Nicu Creţu care a realizat în mod original aranjamentele muzicale pentru orchestra compusă din instrumentişti valorosi. Alături de orchestră îşi desfăşoară activitatea cei 12 solişti ai ansamblului: Niculina Stoican Mariana Ionescu Căpitănescu Constantin Enceanu Petrică Mîţu Stoian Marius Măgureanu Liliana Popa Lavinia Bîrsoghe Manuela Moţocu Aneta Şişu Cristi Banateanu Ciri Mayer Liviu Dică Valoarea Ansamblului Folcloric “Maria Tănase” a fost recompensată la festivalurile naţionale şi internaţionale din Grecia, Egipt, Franţa, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia şi Iran. Ne bucurăm şi suntem mândri că prin tot ceea ce facem în planul valorificării tradiţiilor noastre populare suntem reprezentanţii fideli ai spiritului românesc pe care-l ţinem cu drag sub patronajul luminos al Doamnei cântecului nostru popular, Maria Tănase. Sursa: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase Foto: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase

Palatul Administrativ din Craiova, situat pe Calea Unirii, la nr. 19, este una din cele mai reprezentative clădiri din oraș. Construit în prima parte a secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, în stilul neoromânesc promovat de Ion Mincu, edificiul găzduiește astăzi două dintre cele mai importante instituții ale județului: Prefectura și Consiliul Județean Dolj. Palatul Administrativ a fost construit la începutul secolului al XX-lea, cel mai probabil între 1912-1913 (anul începerii construcției diferă de la sursă la sursă, de la 1907 / 1909 / 1910 / 1912). Se spune că prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, prezent la Craiova la întrunirea liberală din 24 iunie 1909, ar fi fost de față la așezarea actului la fundația clădirii. Constructorul desemnat de Antonescu pentru construirea Palatului Administrativ a fost Giovanni Battista Peressutti.  Din punct de vedere estetic, decorația fațadelor se remarcă prin numeroasele elemente originale, dar care reinterpretează elementele specifice vechii arhitecturi românești: acoperișul cu învelitoare din țiglă smălțuită de culoare verde cu elemente decorative din tablă de zinc și lucarnele, logiile, balcoanele și bovindourile de pe fațada etajului pe corpurile laterale ale fațadelor, decroșurile în consolă, arcurile trilobate de la ferestre, ancadramentele ferestrelor, coloanele, frizele și soclul din piatră, brăiele decorative sau jgheaburile pentru preluarea apei de ploaie, modelate cu motivul funiei răsucite. Începând cu 1 aprilie 1915, Palatului Prefecturii a adăpostit la parter Muzeul de Antichități și Etnografie al județului Dolj, înființat din inițiativa profesorului de istorie Ștefan Ciuceanu, iar din anul 1928 devine Muzeul Regional al Olteniei.  În perioada 1916-1918, în timpul ocupației germane în Craiova, instituțiile care își aveau sediul în Palatul Administrativ au fost evacuate, aici instalându-se Direcția de căi ferate germane. La plecarea nemților din Oltenia, mobilierul și clădirea au fost devastate, iar patrimoniul Muzeului Regional a fost grav afectat de jafurile ocupanților germani. La 12 decembrie 1922, în localul Prefecturii s-a înființat Societatea Cercul Științific Craiovean (director profesorul Marin Demetrescu) ce avea drept scop înzestrarea capitalei Olteniei cu un Muzeu de Istorie Naturală. În anul 1934, colecțiile Muzeului Regional au fost mutate în sălile de la subsolul Prefecturii, dinspre Piața Unirii. În luna septembrie a aceluiași an, sala festivă a Palatului Administrativ a găzduit comunicările Congresului de numismatică și arheologie de la Craiova.  În anul 1935, datorită lucrărilor, a apărut o crăpătură la cupola scării de onoare. Consolidarea a fost făcută sub directa supraveghere a lui Petre Antonescu, arhitectului proiectului inițial. Începând cu 24 februarie 1945, clădirea va găzdui Sfatul Popula Regional (până în 1968), Comitetul Județean Dolj al PCR și Consiliul Popular Județean Dolj (până în 1989), iar începând din anul 1989 și până în prezent adăpostește sediile Prefecturii și Consiliului Județean Dolj. Cutremurul din anul 1977 a afectat clădirea Palatului Administrativ, la care s-au făcut ulterior ample lucrări de reparație.  Din 1989, Palatul Administrativ din Craiova găzduiește sediile Prefecturii și Consiliului Județean Dolj. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: Bogdan Dănescu

Palatul Banca Comerțului, clădire monumentală ce găzduiește Primăria Municipiului Craiova, este unul dintre cele mai cunoscute edificii din oraș. Banca Comerțului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu în 1906 și finalizată în 1916 de către elevul acestuia, Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat. La 12 decembrie 1897 (după alte surse în 1899), bancherul și omul politic liberal craiovean Constantin Neamțu înființa la Craiova, sub forma unei afaceri de familie, Banca Comerțului. Societatea bancară a devenit repede una din cele mai importante și de succes bănci cu capital românesc din țară, deschizând sucursale în mai multe orașe importante. La vremea inaugurării sale, Banca Comerțului era una din cele mai frumoase clădiri din oraș și chiar din țară, impresionând atât prin aspectul exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu vitralii, candelabre și mozaicuri. Construită pe 3 niveluri, clădirea avea subsol (Tezaurul Băncii trezoreria, diverse depozite, arhiva, locuința intendentului, încălzire centrală, uzină electrică proprie și atelier mecanic), parter (un vestibul, o sală mare, ghișee și birourile administrației) și etaj (un vestibul, din care, printr-o galerie, se ajunge în holul unde se află diverse birouri, sala consiliului și cabinetul directorului). În perioada 1916-1918, în timpul ocupației germane în Craiova, în noua clădire s-a instalat cartierul general german. La plecarea nemților din Oltenia, clădirea a fost devastată, așa cum s-a întâmplat cu mai multe edificii ocupate. După 1948, în clădire au funcționat mai multe instituții, printre care Filiala Academiei de Științe Istorice, Arheologice și Etnografice, Comitetul Municipal al PCR și Consiliul Popular Municipal. După cutremurul din 1977, edificiul a beneficiat de reparații curente. Din 1989, fostul sediu al Băncii Comerțului este sediul Primăriei și al Consiliului Local al Municipiului Craiova. În anul 2000 a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru consolidarea imobilului, intenționându-se solicitarea de fonduri de la Banca Mondială. Demersurile au fost sistate, însă, din cauza litigiilor asupra dreptului de proprietate a clădirii, motiv pentru care nici o administrație nu a mai încercat să demareze lucrări de reabilitare. Sursa: www.monumenteoltenia.ro Foto: imagoromaniae.ro; www.monumenteoltenia.ro