Fosta Mănăstire Obedeanu, azi Școala Obedeanu
Fosta Mănăstire Obedeanu, azi Școala Obedeanu

Fosta Mănăstire Obedeanu, azi Școala Obedeanu

Obiectiv arhitectural

Strada Brestei, Craiova, Romania

Despre

Școala Obedeanu din Craiova este prima școală din Oltenia – atestată din 1775 – și precursoare a celei de-a doua cea mai veche instituție școlară secundară din Principate. Alături de Biserica Buna Vestire și Sf. Împărați a fostei Mânăstiri Obedeanu, de un spital pentru săraci și un azil, Școala Obedeanu a fost epicentrul unui așezământ religios, cultural și social aparte în peisajul craiovean al secolelor XVIII-XIX.

În această școală au învățat de-a lungul timpului multe personalități ca: Tudor Vladimirescu, Petrache Poenaru, Gheorghe Chițu, Theodor Aman, Alexandru Macedonski, Eugeniu Carada, Constantin Argetoianu, Gogu Constantinescu, Nicolae Titulescu, dr. Constantin Angelescu, Constantin Nicolăescu-Plopșor ș.a.

Școala a fost înființată în chiliile de la Biserica Obedeanu, ctitorită de marele boier Constantin Obedeanu.
Această școală de la biserica Obedeanu din anii 1774-1775 a fost prima școală din Oltenia, prin care așezământul lui Obedeanu și-a început marele său rol istoric și cultural.

A fost, timp de 100 de ani, singura școală elementară din Craiova și a doua școală națională în limba română din Țara Românească, după cea de la Sf. Sava. Odată înființată, școala a fost cuprinsă în sistemul de învățământ din acea vreme.

Școala a funcționat, cu unele întreruperi, din 1816 până în anul 1821, fiind confirmată cu acte normative de organizare. În planul de învățământ se prevedea studiul limbii grecești, al limbii franceze, al aritmeticii și al limbii române, pentru studiul limbii române fiind numiți, încă din 1813, doi dascăli. După Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821 și venirea lui Grigore Dimitrie Ghica Vodă ca domn pământean, acesta a dispus, din ordinul sultanului, desființarea școlilor grecești. Astfel, școala de la Biserica Obedeanu a devenit în 1822 o școală publică sub numele de Școala Domnească, cu curs primar și clase superioare, în care tinerimea Craiovei învăța limbile română, franceză și greacă. În primăvara anului 1825, dascălii Stanciu Căpățâneanu și Grigore Pleșoianu, elevi ai lui Gheorghe Lazăr și I. H. Rădulescu, înființează la Biserica Obedeanu Școala Națională de Limbă Română, de numele căreia se va lega întreaga evoluție ulterioară a învățământului craiovean.

În perioada 1826-1832, din cauza degradării localului și a condițiilor social-politice în acea vreme, școala a funcționat cu mari întreruperi. La 1832, prin grija lui Stanciu Căpățâneanu, Grigore Pleșoianu și Florian Aron, clasa a III-a a școlii împreună cu clasele umanioare (viitor gimnaziu) s-au mutat provizoriu în chiliile bisericii Madona Dudu, iar clasele I și a II-a au funcționat în continuare în localul școlii din curtea bisericii Obedeanu.
După 1834, acestei școli i s-a încredințat pregătirea învățătorilor pentru școlile de la sate, pe vremea aceea numiți candidați. Această misiune a încetat odată cu înființarea Școlii normale din Craiova.

După reînnoirea așezământului Obedeanu din 1858, clădirile unde a fost mult timp școală au mai dăinuit până prin 1888-1889, continuând a fi tot local de școală – de data această local de școală primară, după noua organizare a învățământului, până ce vechile clădiri ale Obedenilor, ajunse ruine, nemaiavând cine să le îngrijească, au fost dărâmate de Primăria Craiovei. Pe locul clădirilor și chiliilor de odinioară de lângă biserica Obedeanu au fost construite noile clădiri ale celor două școli primare: Școala de Băieți „Obedeanu” și Școala de Fete „Zoița Brâncoveanu”.
Conform istoricului bisericii Obedeanu, între cele două școli se află un imobil construit în anul 1900 cu destinația de Ospătărie școlară. Zidul despărțitor dintre biserică și școală a fost ridicat în 1968 din inițiativa școlii.
De reținut că din tot ce a fost odinioară așezământul Obedeanu, astăzi mai dăinuie doar biserica și o parte din zidul ce împrejmuiește școala pe latura de apus și miazănoapte.

Din punct de vedere juridic, printr-o decizie a Inspectoratului Școlar Județean Dolj din 2010, Școala Obedeanu și-a pierdut personalitatea juridică, devenind structură a Școlii nr. 12 “Decebal”. Practic, ea a continuat însă să funcționeze, cu grupe de preșcolari și clase I – VIII.

Din punct de vedere material, Școala Obedeanu deține patru clădiri, dintre care două sunt monumente istorice (corpul de școală cu intrare din str. Brestei și cel cu intrare din str. Pictor Oscar Obedeanu).

Sursa: www.monumenteoltenia.ro/

Photo Gallery

Alte sugestii

Monument Obiectiv arhitectural
Fosta Școală Normală de Băieți din Craiova este o clădire monumentală, aflată pe Calea București, nr. 107. Operă a arhitectului Constantin Băicoianu, edificiul a fost construit în perioada 1898-1901 ca sediu pentru Școala Normală de Băieți. Ulterior, clădirea a găzduit mai multe instituții de învățământ, în prezent fiind sediul Facultății de Mecanică a Universității din Craiova. Clădirea Fostei Școli Normale de Băieți este un edificiu impunător, de dimensiuni monumentale, dispus pe trei niveluri (demisol, parter și etaj) pe un plan simetric față de verticala turnului central (intrarea din Calea București). Fațadele clădirii sunt acoperite cu cărămidă aparentă, iar acoperișul edificiului este de țiglă. Se remarcă, la exterior, stucaturile ornamentale și decorațiunile pictate. Pe fațada clădirii se află o placă de marmură ce comemorează activitatea la Craiova a lui Ștefan Velovan. Ștefan Velovan, considerat cel mai mare pedagog român al timpului său și cel care a pus bazele învățământului pedagogic, a fost promotorul unui curent nou în didactică și metodologie pedagogică (“velovanismul”). Sursa: www.monumenteoltenia.ro/ Foto: http://mecanica.ucv.ro/; www.monumenteoltenia.ro/
Calea București 107, Craiova 200512, România
Monument Obiectiv arhitectural
Banca Națională a României – Filiala Dolj este găzduită într-un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 6 (capătul dinspre Valea Vlăicii). Clădirea este situată lângă Casa Constantin Vălimărescu și vis-a-vis de Biserica evanghelică.  Imobilul, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1887 – 1888), a fost construit pentru a servi drept sediu al sucursalei județene a Băncii Naționale a României, instituție înființată în 1880. Dezvoltarea țesăturii de agenții ale BNR a început în 1891 și s-a terminat pe întreg cuprinsul țării în 1900, provocând un curent de mare expansiune a mișcării bancare românești.  Revenind la sediul sucursalei doljene a BNR, acesta se remarcă prin stilul arhitectural specific sfârșitului de secol XIX, ce combină eclectismul european și neoclasicismul cu influențe Art Deco (stil neoclasic, baroc târziu și francez liber interpretat). Responsabili de construcția imobilului au fost antreprenorii Dimitrie Nedelcu și Domenico Costa, cei care se mai ocupaseră în 1885-1886 și de construcția sediului sucursalei Galați a instituției. Nedelcu mai participase la construcția Hotelului Casino Minerva și a Liceului Carol I din Craiova, în timp ce Costa avusese în grijă ridicarea Palatului Bursei (actuala Bibliotecă Națională) și Palatul Camerei (actualul Palat al Patriarhiei) din București. Dispusă pe un singur etaj, clădirea din cărămidă și piatră sculptată impresionează prin suprafața sa totală (1.500 mp), înălțimea camerelor (holul central are o înălțime de 7 m) și grandoarea decorațiunilor din interior (uși, geamuri, candelabre, mobilier, mozaicuri). La demisol se găsește Tezaurul băncii, care a fost folosită multă vreme drept casierie.  Clădirea găzduiește aceeași instituție ca și în urmă cu 125 de ani, Banca Națională a României – filiala Dolj. Pe lângă birourile administrative și ale conducerii instituției, în imobil se mai află și un birou al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului și Serviciul de Inspecție Bancară al sucursalei. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/banca-nationala-a-romaniei-filiala-dolj/  Foto: https://www.bnr.ro/Sucursala-Regionala-BNR-Dolj-19532-Mobile.aspx
Calea Unirii 6, Craiova 200585, România
Monument Obiectiv arhitectural
În Craiova interbelică, în anii '20 ai secolului 20 se construiește așa-numita Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale – English Park – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Clădirea reprezintă prima clădire de blocuri din Craiova, construită, s-a numit Palatul Nou și a aparținut Băncii Comerțului, iar strada se numea Strada Nouă. Conform proiectului clădirea trebuia să aibă 44 de apartamente destinate funcționarilor Băncii Comerțului și să dețină lift. Casa Albă a fost construită de către Giovanni Batista Peressutti, alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba. Sursa: audiotravelguide.ro Foto: www.facebook.com
Strada Theodor Aman 1, Craiova 200734, România
Monument Obiectiv arhitectural
Aici a locuit cel ce a fost prefect al județului Dolj (1914-1915) și apoi primar al Craiovei (1919), Constantin N. Popp (1877-1958), împreună cu soția sa, Antoaneta, care se trăgea din marile familii boierești oltene, Brăiloiu (după tată) și respectiv Glogoveanu (după mamă). Casa va rămâne fiicei lor, Veronica, căsătorită cu Ion Caletzeanu.  Casa, în stil Art-Nouveau, a fost ridicată în anul 1875, an inscripționat deasupra intrării. Se crede că cel ce a construit casa a fost tatăl lui Costică Popp, bancherul Nae T. Popp (1848-1920), născut în suburbia Sf. Gheorghe Vechi, strada Frăției (astăzi strada Petre Carp). În lipsa unor documente care să certifice acest lucru, această afirmație rămâne însă doar o ipoteză.  Clădirea avea parter și etaj, pereții camerelor de la parter fiind tapetați cu piele de Cordoba aurită, iar tavanele pictate cu scene ce se potriveau cu destinația încaperilor. În spate se afla o mică clădire în care se aflau bucătăria și cămara, iar în fundul curții grajduri, magazii și locuințe pentru personal, pe lângă care erau flori și verdeață. Alături era ”casa bătrânească”, cumpărată de N.T. Popp de la familia Bengescu, casă descrisă de Al. Kirițescu în piesa de teatru ”Gaițele”. În casa lui Nicolae Popp se va instala, după 23 august 1944, Tribunalul Militar, membrii familiei fiind nevoiți să se mute în casa bătrânească unde vor locui până în vara anului 1948, când vor fi evacuați și de aici. Sursa: www.facebook.com/craiovadeieri/  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1627259190746248&set=pb.100063565119237.-2207520000
Strada Brândușa 2, Craiova, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Schina din Craiova, supranumită “Micul Luvru”, este un monument istoric de arhitectură aflat în apropierea zonei centrale a orașului. Clădirea este situată pe Calea Unirii, la numărul 70, lângă Casa Feraru și vis-a-vis de Casa Teodoru. Construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil renascentist, casa a aparținut doctorului Constantin Schina, despre care se spune că a fost o perioadă medicul șef al Craiovei. Casa Schina a fost vândută după 1943 de urmașii doctorului unui avocat craiovean pe nume Popescu. În perioada 1979 – 1996, în clădire a funcționat Muzeul de Istoria Medicinii și Farmaciei “Victor Gomoiu”, fondat de prof. univ. dr. Mihail Șcheau pe baza “Colecției de istoria farmaciei” organizate în 1963 de farmaciștii Gheorghe Cismărescu (1900-1964) și Nicolae Zahacinschi (1919-1988). Nucleul muzeului, donat de dr. Viorica Gomoiu în 1972, îl constituiau piese muzeale adunate de-a lungul vieții de marele doctor și istoric al medicinei Victor Gomoiu. Printre colecțiile muzeului se aflau și două opere de-ale lui Constantin Brâncuși, “Ecorșeul” sau “Jupuitul” (unul din cele patru sau cinci exemplare existente, și al doilea rămas în Craiova, în afară de cel păstrat la Colegiul Național Carol I) și bustul generalului Carol Davila. După 1996, urmașii avocatului Popescu au revendicat dreptul de proprietate asupra clădirii în care funcționa muzeul. În anul 1997, aceștia au câștigat clădirea în instanță, colecțiile muzeului fiind evacuate. Conducerea Universității de Medicină și Farmacie din Craiova și a Fundației “Victor Gomoiu” au decis transferarea colecțiilor la Universitatea din Târgu Jiu în vederea înființării unei facultăți de medicină. Piesele zac acum în clădirea Facultății de Asistență Medicală, Tehnică Dentară, Artă și Cultură Fizică din Târgu Jiu.  Ulterior, în fosta Casă Schina a funcționat un institut de cercetări. În prezent, Casa Schina este proprietate privată. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1434703910001778&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Schina, Calea Unirii 70, Craiova 200330, România
Obiectiv arhitectural
Hotelul “New York” din Craiova este una dintre clădirile reprezentative de pe principala stradă de promenadă a orașului, Calea Unirii, fiind situat vis-a-vis de alt binecunoscut edificiu-monument, Hotelul Casino Minerva. Construit la cumpăna dintre secolele XIX-XX sub numele de Hotel Geblescu, a surprins la acea vreme prin luxul și silueta sa impunătoare. Clădirea fostului hotel se află pe lista monumentelor istorice din anul 1975. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/ Foto: www.monumenteoltenia.ro/
Strada Sfântu Dumitru 1, Craiova, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Ionel (Iancu) Pleșia este un monument de arhitectură de sfârșit de secol XIX din municipiul Craiova, situat în centrul istoric al orașului, lângă fostul Magazin Victoria. O bijuterie arhitectonică atât la exterior, cât și în ceea ce privește interioarele somptuoase, Casa Pleșia este astăzi sediul filialei Omnia a Bibliotecii Naționale a României. Casa Ionel Pleșia a fost construită între anii 1890-1892 în stil eclectic de predominanță neoclasică la fațadă și neobaroc în interior. Arhitectul este necunoscut, dar se presupune că impozanta clădire este opera francezului Albert Galleron, cel care a mai proiectat în România Ateneul Roman și Palatul Băncii Naționale a României din București, Casa Constantin Vălimărescu din Craiova, Palatul Dimitrie Ghika din Comănești și numeroase case boierești din București și din provincie. Din alte surse casele Ion G. Pleșea ar fi fost construite în 1905 după planurile arhitectului Iohan Goetz. Clădirea a fost confiscată în anii ‘50 de statul român. După confiscare, clădirea a avut diferite destinații. În septembrie 1989, în Sala Oglinzilor din Casa Pleșia a avut loc o conferință prezidată de Zoia Ceaușescu, care, fascinată de frumusețea clădirii, le-ar fi propus lui Nicolae și Elenei Ceaușescu să o transforme în a treia reședință din Craiova (pe lângă Casa Barbu Drugă și Casa Jianu). Se pare că ar fi fost imediat aprobată o investiție de 2-3 milioane de lei pentru pregătirea casei în vederea începerii reamenajării, care a durat până în decembrie 1989, când lucrările au fost sistate odată cu venirea Revoluției. După căderea regimului comunist, odată cu primirea unui fond de cărți donat de Asociația EquiLibre și în urma a nenumărate adrese din partea unui grup de oameni de cultură din oraș (Marin Sorescu – redactorul șef al revistei “Ramuri” la Craiova), Primăria Craiova a oferit un spațiu pentru adăpostirea acestora la parterul Casei Pleșia. S-au pus atunci bazele prestigioasei instituții de cultură care este astăzi Biblioteca Franceză Omnia. La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, Biblioteca Omnia a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României. Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 23 iulie 1991 în prezența unor prestigioși invitați, personalități ale vieții culturale și politice din Craiova, din țară și străinătate. Din anul 2000, clădirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotărâre de guvern. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/  Foto: Monumentalistul
Casa Ionel Pleșia, Strada Mihail Kogălniceanu 21, Craiova 200390, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Poenaru a fost construită în 1890 -1895 de antrepriza italiană Adotti și a aparţinut unei familii care avea mari proprietăţi funciare, Constantin Poenaru. Clădirea somptuoasă a fost ridicată cu ajutorul arhitecților Ion Mincu, I. D. Berindei şi Duiliu Marcu. Aici a funcționat Casa Studenților. Clădirea este un monument în care se întâlnesc (în exterior) elemente ale stilului baroc (francez) târziu și neoclasic francez iar în interior stilurile baroc târziu și rococo. Din Holul Mare de Onoare pleacă o scară de marmură în formă de T care permite, pe laturile de est şi vest, accesul spre demisol. În stânga şi în dreapta scării sunt două oglinzi mari din cristal de Veneţia. În capătul acesteia se afla Salonul de Onoare, accesul făcându-se printr-o uşă largă, în patru canate. De aici se poate trece în celelalte camere prin uşi ornamentate. Sursa: https://audiotravelguide.ro  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/photos/pb.100063565119237.-2207520000/2233239206814907/?type=3
Casa Poenaru, Strada Eugeniu Carada 10, Craiova 200390, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Rusănescu din Craiova este un monument istoric de arhitectură de final de secol XIX aflat în zona centrală a orașului, situat la intersecția dintre Bd. Știrbei Vodă și Calea Unirii. Casa, care a aparținut boierului craiovean Ștefan D. Rusănescu, este în prezent cunoscută drept Casa Căsătoriilor și găzduiește mai multe secții ale Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Craiova (Stare Civilă, Autoritate Tutelară). Casa Rusănescu are o suprafață construită de 579 mp cu un regim de înălțime fără subsol, cu parter, etaj și pod, și o curte interioară. Casa este un amestec de stiluri, incluzând caracteristici ale stilurilor Art Deco, baroc târziu sau vienez. La exterior se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul intrărilor, al ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative din mortar de ciment, balconul închis de deasupra intrării principale și acoperișul de tablă cu luminatoare. La interior, edificiul prezintă panouri decorative pe pereți și tavane, vopsite în ulei pe zid și ulei pe lemn la tâmplării, un vitraliu la etaj, deasupra holului și casei scării, și o scară monumentală accesibilă prin intrarea secundară (prin curtea interioară).  Casa a fost restaurată în anul 1999, prin lucrările realizate fiind refăcute finisajele interioare (picturile, stucaturile în foiță aurită, tavanele, oglinzile și luminatorul din vitraliu). Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: Bogdan Dănescu
Casa Rusănescu, Calea Unirii 50A, Craiova 200409, România