Muzeul de Artă Craiova
Muzeul de Artă Craiova

Muzeul de Artă Craiova

5.0 4 recenzii
Monument Muzeu Obiectiv arhitectural
11:00 - 18:00
Deschis

Calea Unirii 15, Craiova 200419, Romania

Despre

Construit între 1898 și 1907, în mijlocul unui oraș cuprins de febra înnoirilor de la începutul secolului XX, Palatul Mihail se detașează prin detaliile de execuție, ce au distincția unei bijuterii migălos meșteșugite. Sunt reflectate astfel pretențiile și statutul social ale unuia dintre cei mai bogați oameni ai vremii, precum și ambiția și spiritul de concurență care l-au ajutat să facă avere. Astfel că, dacă Ghe. Grigore Cantacuzino, supranumit ”Nababul”, în București și consilierul regal Vălimărescu, pe aceeași stradă, încredințaseră construcția caselor lor faimosului arhitect Albert Galleron, ce proiectase, printre alte edificii importante din Regat, Ateneul Român, Constantin Mihail, nu s-a lăsat mai prejos. A apelat la un alt nume celebru în epocă: Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale și autorul Palatului Regal, al Palatului Fundației Universitare ”Carol I”, al Palatului CEC, ș.a.

Reflectând tendința dominantă a vremii, aceea a unui eclectism ce îmbina cu succes rigoarea academismului francez cu elemente de baroc târziu, planul construcției prezintă multe similarități cu cel al Palatului Cheverny de pe Valea Loarei, recunoscut ca exemplu de echilibru și eleganță arhitectonică. Detaliile exteriorului, precum ornamentele de pe fațadă, ancadramentele ferestrelor și feroneria balcoanelor, pregătesc ochiul privitorului pentru interiorul cu adevărat grandios. În holul de onoare, în saloanele de primire, precum și în cel de muzică, în sufragerii, dar și în toate celelalte spații, fără destinații mondene, materialele de construcție erau de cea mai bună calitate: marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, feronerie decorativă, mătase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier și obiecte de artă, procurate în bună parte de la Viena, prin intermediul bogatei familii Dumba, cu care Constantin Mihail se înrudea de aproape. Dar nu numai aceste etaloane ale luxului impresionează. Trebuie amintite luminatoarele și ferestrele largi, proiectate pentru a oferi spațiului multă lumină naturală, precum și dotările tehnice ce țin de confortul locuinței, excepționale pentru acea perioadă, printre care curentul electric și încălzirea centrală de ”tip roman”, cu conducte amplasate în pereți și podea. Palatul numără 29 de camere (plus depedințe) dintre care cea mai spectaculoasă este Sala Oglinzilor.

Inaugurat în 1909 de către cei doi fii, Nicolae și Jean, întrucât Constantin Mihail murise cu un an înainte, Palatul și-a început misiunea de reprezentare, pentru care fusese destinat încă de la început. Jean Mihail era cultivat și avea vederi largi. Studiase Dreptul la Paris, dorind să se dedice unei cariere politice. Fiind un membru marcant al înaltei societăți și făcând parte din cercul restâns al Curții, găzduiește Familia Regală la palat în 1913, cu prilejul inaugurării monumentului ”Asta-i muzica ce-mi place”, intitulat astfel după replica lui Carol I, la auzul loviturilor de tun cu care a debutat Războiul de Independență din 1877. Monumentul a fost distrus imediat după venirea la putere a comuniștilor.

Doi ani mai târziu, tot la palat, sunt primiți Regele Ferdinand și Principesa Maria, care împreună cu generalul Averescu făceau o vizită Spitalului Militar din Craiova.

În 1936, Jean Mihail, ultimul descendent al familiei, moare, lăsând prin testament întreaga sa avere statului român. Și era vorba de o avere impresionantă, având în vedere că, în perioada crizei economice din 1929-1933 el a girat cu ea o parte din imprumuturile contractate de statul român la bănci din străinătate. Gestul său reflectă un înalt simț civic și un patriotism de cea mai nobilă factură, astfel încât edificiul a rămas în conștiința publică sub numele de Palatul Jean Mihail.

La începutul Celui de Al Doilea Război Mondial, când România a adăpostit cu generozitate refugiați polonezi, la palat au fost găzduiți președintele Poloniei, Ignacy Moscicki, împreună cu familia sa și mareșalul Edward Rydz-Śmigly, comandantul-șef al forțelor armate poloneze. Tot aici, în 1940, s-a semnat între România și Bulgaria, Tratatul de la Craiova, privind cedarea Cadrilaterului.

Palatul a fost deschis pentru prima oară publicului între 24 și 31 octombrie 1943, cu prilejul ”Săptămânii Olteniei”, eveniment aflat sub patronajul Fundației Culturale Regale și cu prilejul căruia au fost expuse pentru prima dată la Craiova, câteva dintre operele lui Constantin Brâncuși (Cap de băiat, Cap de fată și Sărutul)

Între 1945 și 1950, Palatul a devenit sediul ARLUS (Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), apoi al Comitetului Regional al PMR din Oltenia, al cărui secretar era Nicolae Ceaușescu (probabil motive de ordin sentimental l-au determinat ulterior pe acesta, după ce devenise Secretar General al PCR și Președinte RSR, să decidă păstrarea și restaurarea imobilului, după ce fusese grav afectat în timpul cutremurului din 1977).

Din 1954, ca urmare a deciziei de înființare a unei colecții de artă, clădirea a fost transferată în patrimoniul Sfatului Popular Orășenesc, devenind sediu al Muzeului de Artă din Craiova.

A fost mutată aici o parte din Pinacoteca ”Alexandru și Aristia Aman”, cuprinzând pe lângă bibliotecă, piese de mobilier și tablouri de școală olandeză, flamandă, italiană și franceză din perioada sec. XVII-XiX, pictură și grafică de Theodor Aman, artă decorativă românească și străină. Patrimoniul acesteia se îmbunătățise în perioada interbelică prin achiziții făcute de primăria orașului și prin donațiile făcute de marile familii boierești din Craiova: Mihail, Romanescu, Cornetti, Glogoveanu, ș.a. Achizițiile au continuat în perioada postbelică și au fost efectuate transferuri de la Muzeul Național de Artă și din fondurile centrale ale statului. În prezent, patrimoniul Muzeului este constituit din peste 8000 de lucrări de artă europeană și românească. Sunt cuprinse cele mai ilustre nume ale picturii și sculpturii românești: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Gheorge Anghel, Dimitrie Paciurea. Cele mai valoroase dintre piesele deținute de muzeu sunt șase dintre lucrările titanului artei moderne universale, Constantin Brâncuși: Vitellius, Cap de fată, Cap de băiat, Fragment de tors, Domnișoara Pogany și Sărutul.

Photo Gallery

Alte sugestii

Monument Obiectiv arhitectural
Casa Mărăscu Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2003491093123054&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Mărăscu, Bulevardul Știrbei Vodă 3, Craiova 200352, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) este construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Clădirea, numită casa Pleșa, a avut diverse destinații printre care sediu al Sindicatelor și sediu al Curții al Curții de Conturi Dolj.  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/
Casa Puiu Pleșia, Strada Frații Buzești 21, Craiova 200730, România
Monument Obiectiv arhitectural
Se află pe strada General Dragalina nr. 1 și a fost construita în anii 1900.  Este inclusă în lista monumentelor istorice a județului Dolj.  Foto: https://ro.pinterest.com/pin/321585229660576192/
Casa Ștefan Popescu, Strada General Dragalina 1, Craiova 200391, România
Monument Obiectiv arhitectural
Este o clădire monumentală, aflată în apropierea Kilometrului 0 al Craiovei. De-a lungul timpului aici a fost sediul Uniunii asociaților studenților din Centrul universitar Craiova, prin anii ’60, sau al Palatului Copiilor, ceva mai târziu, cei mai tineri o știu ca sediu al Curții de Apel, după ’90. În Lista Monumentelor Istorice din județul Dolj casa este trecută sub numele de Matei Băileșteanu și datată ca fiind de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se presupune că Matei Băileșteanu ar putea fi de fapt acest Gogu Matei, consemnat pe undeva, prin vreun act, cu acest nume. Casa are o suprafață construită de 400 mp și poartă amprenta arhitectului Paul Smărăndescu, autor a mai multor clădiri în stil neoromânesc. A fost ridicată în anii 1914-1915 pe strada Smârdan, la nr. 18, pe terenul pe care se aflaseră niște vechi case cu un cat și cu geamlâc, ce aparținuseră lui Ghiță Urdăreanu, bunicul lui Nicolae Titulescu. Noile case ale lui Gogu Matei, erau printre cele mai mari din Craiova, după cum reiese și dintr-un tablou cu cele 27 clădiri din oraș ce aveau instalații de calorifer, la 16 august 1918. Gogu Matei, ce-și mai zicea și Mateescu, avea moșie la Predești și era unul dintre membrii fondatori ai Băncii Banatului din Craiova.  Prin anul 1937 găsim că imobilul se afla în posesia familiei Naiculescu. Sursa: craiovadeieri.wordpress.com, monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2114008038738025&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Matei Băileșteanu, Bulevardul Nicolae Titulescu 4, Craiova 200136, Romania
Obiectiv arhitectural
Amplasamentul actual aflat într-o clădire monumentală, a fost atribuit Judecătoriei Craiova în anii de după 1960, instanţele judecătoreşti din Oltenia având în perioada interbelică, şi imediat după, sediul în clădirea actualei Universităţi. Clădirea construită în anul 1890 de arhitectul Ion Socolescu în stilul neoclasicismului , atribuită Palatului de Justiţie era propice judecării pricinilor din toate judeţele Olteniei. Faptul că justiţia era o adevărată putere este reliefat la jumătatea secolului al XIX-lea, de sigiliile judecătoreşti, pe al căror câmp era gravat un scut oval cuprinzând stema districtului (acvila cruciată) însoţită de o balanţă, simbolul justiţiei. Anii 1990-2004 aduc modificări importante în structura organizatorică a instanţei, astfel încât, din 13 complete colegiale care funcţionau în anii 1990-1993 cu un număr de 26 judecători, se ajunge ca în anul 2012, numărul completelor de judecată să fie de 46 judecători. După criteriul volumului de activitate, este prima judecătorie din judeţ şi chiar din raza Curţii de Apel Craiova. Având in vedere cerinţele funcţionale, Judecătoria Craiova a fost supusă unei operaţiuni de renovare completă în anul 1998. La nivelul Judecătoriei Craiova funcţionează o singură arhivă curentă, care deserveşte atât secţia penală, cât şi secţia civilă, având o încăpere destinată exclusiv studiului dosarelor de către avocaţi, justiţiabili, experţi, precum şicompartimentul registratură comun celor două secţii. De asemenea, începând cu anul 2006, la nivelul Judecătoriei a fost realizată reţeaua informatică si s-a implementat aplicaţia ECRIS pentru inregistrarea electronica a dosarelor si repartizarea aleatorie În cadrul instanţei funcţionează un număr de 46 de complete de judecată, desfăşurându-şi activitatea în 6 săli de judecată, cu o medie de 10 şedinţe pe zi. Sursa: audiotravelguide.ro
Strada Alexandru Ioan Cuza 20, Craiova 200396, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Vrăbiescu este un monument istoric de arhitectură de la mijlocul secolului XIX, situat în apropierea centrului municipiului Craiova. Casa se află pe Calea Unirii, la nr. 100, și se învecinează cu alt monument local de arhitectură, Casa Calețeanu. Casa i-a aparținut familiei Vrăbiescu, cel mai reprezentativ proprietar al ei fiind Iulian Vrăbiescu, jurist și om politic, prefect de Dolj, deputat și vicepreședinte al Senatului în 1931. Casa Vrăbiescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (subsol, parter și etaj). Pe latura de nord se învecinează cu Casa Calețeanu, fațada estică este pe Calea Unirii (la stradă), iar cea vestică dă în Str. Gheorghe Doja. Intrarea principală în edificiu se face printr-un gang acoperit, închis cu porți de tablă, ce dă în curtea interioară. Deasupra intrării se află un balconaș închis cu geamuri prinse în structură metalică. Din punct de vedere ornamental, fațada estică a clădirii se remarcă printr-o bogată ornamentație și detalii delicate, realizate artistic, precum cele de deasupra ferestrelor de la etaj și cele de la cornișă. Tocăria ferestrelor este de lemn, în timp ce ornamentul de deasupra porții de la intrare, structura balcoanelor și gardurile stil balcon de la ferestrele de la etaj sunt de metal. Fațadele vizibile (estică și sudică) sunt extrem de degradate (tencuială căzută, străpunsă de bare din armătură de fier-beton ieșite, geamuri sparte). Sursa: www.monumenteoltenia.ro
Casa Vrăbiescu, Calea Unirii 100, Craiova 200330, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa Constantin Vălimărescu este un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 4 (capătul dinspre Valea Vlăicii). Clădirea este înconjurată de alte monumente istorice semnificative pentru orașul Craiova, ce includ Casa Stoilov-Bolintineanu, Banca Națională a României – filiala Dolj și Biserica Catolică Toți Sfinții / Sf. Anton.  Imobilul datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1892-1893) și a fost construit de antreprenorii Costa și Nedelcu după planurile arhitectului francez Albert Galleron.  Clădirea are patru niveluri (subsol, parter, etaj și mansardă), o intrare monumentală și o curte spațioasă cu mai multe căi de acces (pietonală și pentru automobile). De la poarta principală, pietonală se ajunge la intrarea principală în clădire traversând curtea pe o alee pavată. Sursa: www.monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2167951310010364&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Constantin Vălimărescu, Calea Unirii 4, Craiova 200585, România
Monument Obiectiv arhitectural
Casa se pare că a fost construită în anul 1880 de către Gheorghe Bengescu, diplomat, istoric și publicist de limbă română și franceză, membru titular al Academiei Române și vândută către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, în jurul anului 1915 unde a funcționat Școala Ortodoxă de Fete. Aici a funcționat și primul cinematograf din Craiova, „Cinematograful Popular“. După revoluție a fost retrocedată Societatății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Creştine, care a donat-o Arhiepiscopiei Craiovei. Sursa: www.facebook.com/Monumentalistul/ Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1694507444021422&set=pb.100063565119237.-2207520000
Casa Bengescu, Strada Brestei 24, Craiova 200581, România
Monument Obiectiv arhitectural
Blocul N.D. Popescu este realizat in stil neoromânesc în anii '20 de către arhitectul State Baloşin. Foto: Bogdan Dănescu
Strada Theodor Aman, Craiova, România