Acasă Arie protejată Pădurea Zăval

Pădurea Zăval

Pădurea Zăval, România

Despre

Situl ROSCI0045 include rezervația naturală de interes botanic Pădurea Zăval, rezervație constituită prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Coordonatele centroidului rezervației natural Pădurea Zăval sunt: 230 51’44” Est și 430 49’39” Nord.

Pădurea Zăval este o pădure mixtă de luncă, cu specii de stejar, frasin și ulm (Habitat 91F0) acest tip de habitat include specii cu lemn de esență tare situate in albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor in perioada creșterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. În funcție de regimul hidric speciile lemnoase dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus cu un subarboret bine dezvoltat. (Gafta și colab., 2008 p.71). Tipul acesta de habitat se dezvoltă pe un sol bine drenat, rămâne ud intre inundări, dominanța unor anumite specii care caracterizează acest tip de habitat depinde de nivelul de apă (Fraxinus, Ulmus, Quercus). Aceste păduri formează mozaicuri de păduri pioniere in zonele joase ale râurilor. Pădurile ripariene din zonele mediteraneene sunt dominate de specii de Salix (Salix alba, S. fragilis) și diverse specii de plopi. Este un habitat ce apare adesea in conjuncție cu cel de tipul Alno- Padion. Ambele au o distribuție fragmentară. Pădurile ripariene de-a lungul râurilor mari din Europa corespund alianței Ulmenion minoris care din punct de vedere floristic și faunistic este un ecosistem foarte divers.

O mare parte din pădurea Zăval, la nord de DN55A este ocupată de plantații de plop care, cel mai probabil, au înlocuit speciile caracteristice habitatului. În partea sudică există, însă, o suprafață de pădure ripariană în stare foarte bună de conservare. Pădurea este străbătută de câteva canale de apă care au un statut temporar. Frasinii și stejarii din Pădurea Zăval au o vîrstă estimată mai mare de 80 de ani. Spre zona centrală a pădurii se poate observa o colonie de stârci cenușii.

Sursa: www.coridoruljiului.ro

Alte sugestii

Arie protejată Atracție naturală

Complexul lacustru Preajba - Făcăi

1.0 1 recenzie

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dolj, în nordul satului Preajba, în imediata apropiere a drumului național DN55, care leagă orașul de reședință al județului, de portul Bechet. A fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 28 hectare. Aria naturală reprezintă un complex lacustru: lacuri, mlaștini, cursuri de apă, păduri aluviale, dune de nisip, terenuri arabile, pajiști si are o mare varietate de floră și faună specifică zonelor umede. Complexul este format din cinci iazuri, dispuse în trepte, care au o suprafaţă totală de 28 de hectare, alimentate permanent de izvoare puternice. Particularitatea ecologică a zonei constă în faptul că într-un spaţiu geografic, relativ restrâns, sunt grupate o diversitate de ecosisteme acvatice continentale: izvoare, pâraie, râuri, lacuri şi mlaştini. Fiecare dintre acestea imprimă caracteristici proprii biocenozelor şi populaţiilor de plante şi animale. Flora şi fauna rezervaţiei sunt specifice zonelor umede cu apă dulce, iar varietatea şi abundenţa lor este favorizată de belşugul apei. Câteva dintre speciile care pot fi observate in zona Preajba-Făcăi: Specii de păsări: egreta albă, barza albă, egreta mică, lişiţa, raţa cu cap castaniu, gâsca mare, privighetoarea de baltă. Mamifere: hermelina, şobolanul de apă, nevăstuică, bursucul, hârciogul. Reptile: şarpele de apă, şopârla de stepă, guşterul, broasca ţestoasă, broasca testoasă de apă, ţigănuşul Flora: rogoz, stânjenelul de baltă, papura cu frunza lunga, nufărul galben, lintiţă Sursa foto: http://ecopreajba.blogspot.com/ Sursa: http://ecopreajba.blogspot.com

Preajba, România

Arie protejată Atracție naturală

Aria de protecție specială avifaunistică Maglavit

Aria de protecţie specială avifaunistică Maglavit este situată în județul Dolj, pe raza localităților Cetate, Maglavit şi Calafat. Suprafața este de 3562,6 ha. Reţeaua hidrografică este reprezentată de un sector de mal al Dunării, lacurile: Basarabi, Golenţi, Maglavit, Hunia, Moreni şi Fântâna Banului, împreună cu mai multe lacuri temporare şi zone mlăştinoase. Lacurile amintite sunt naturale, dezvoltate în sectoarele joase ale luncii, având o suprafaţă mare şi adâncime mică, fiind folosite pentru irigaţii şi piscicultură. Legătura acestora cu Dunărea este încă păstrată, alimentarea cu apă făcându-se în mod direct din fluviu. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit se suprapune parțial cu aria naturală protejată Dunărea la Gârla Mare-Maglavit, incluzând şi rezervaţia naturală Pajiştea Cetate. A fost declarată ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 pentru conservarea a 36 de specii de păsări. Amplasarea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit pe o cale de migraţie foarte importantă care face legătura între Câmpia Panonică şi Peninsula Balcanică – Bulgaria – Bosfor, explică numărul foarte mare de specii care se pot vedea în această zonă în timpul pasajelor de primăvară şi toamnă. Cele mai semnificative efective le au bătăuşul, cormoranul mic, egreta mică şi stârcul de noapte. De amploare din punct de vedere al diversităţii speciilor este pasajul raţelor şi al păsărilor de ţărm, din care se pot observa foarte multe specii. Sursa: http://ananp.gov.ro/ananp/2017/09/25/maglavit/ Sursa foto: www.ariamaglavit.ro

Comuna Maglavit, România

Arie protejată Atracție naturală

Rezervația de Bujori sălbatici de la Plenița

Vestită pentru Rezervația naturală de bujori sălbatici, Poiana Bujorului din Pădurea Plenița, este situata la 59 de km de Craiova, la granița cu județul Mehedinți, într-o zonă de câmpie, cu altitudini de până la 200 de metri, cu o climă temperată și cu valori medii. Rezervația de bujori sălbatici, unică în peisajul României, este dispusă pe o suprafață de aproximativ 50 ha, iar în perioada de înflorire este o adevărată feerie. Pădurea adăpostește o varietate de bujor sălbatic, denumit Paeonia Peregrina. Plinius a făcut în antichitate o descriere detaliată a bujorului, despre care spunea că poate trata circa 20 de boli. În fiecare an, în luna mai se organizează la Plenița, tradiționala sărbătoare a bujorului. O mare roșie de bujori îi întâmpină pe localnicii dar și pe oaspeții veniți din localități ale județelor Gorj, Olt și Mehedinți. Sursa: www.ecomagazin.ro/padurea-plenita-rezervatia-de-bujori-salbatici/ Sursa foto: https://plenita.ro

Pădurea Pleniței, DJ561A, România