Rezervația paleontologică Bucovăț

Aria naturala protejata Balta Cilieni – Băilești face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes național si corespunde categoriei IV IUCN, fiind declarata prin HCJ 26/1994 si apoi prin legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea III – Zone protejate. Nu face parte din niciun sit Natura 2000. În prezent Aria naturală protejată Balta Cilieni – Băilești se afla în custodia Primăriei Municipiului Băilești, conform convenției de custodie nr. 127/09.03.2010, încheiată între Agenția Națională pentru Arii Naturale protejate și Consiliul Local al Municipiului Băilești județul Dolj. Terenul ariei naturale protejate are o suprafață de 47 ha și intră în categoria domeniului public, conform Hotărârii de Guvern 1326/27.12.2001, publicată în Monitorul Oficial 17/15.01.2002. Aria naturala protejata de interes național "Balta Cilieni - Băilești" este situată în partea centrală a Câmpiei Olteniei, în Câmpia Băileștilor, având următoarele coordonate 44o02'20'' lat. Nordică și 23o18'00'' long. Estică, se întinde de la intrarea Pârâului Balasan pe teritoriul administrativ al municipiului Băilești (în extravilan) și până la digul de la aeroport. Flora și fauna acestei arii protejate este specifică zonelor umede de apă dulce. Sursa foto: http://www.primariabailesti.ro/cilieni/specii-protejate.php Sursa: http://www.primariabailesti.ro/cilieni/specii-protejate.php

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dolj, în nordul satului Preajba, în imediata apropiere a drumului național DN55, care leagă orașul de reședință al județului, de portul Bechet. A fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 28 hectare. Aria naturală reprezintă un complex lacustru: lacuri, mlaștini, cursuri de apă, păduri aluviale, dune de nisip, terenuri arabile, pajiști si are o mare varietate de floră și faună specifică zonelor umede. Complexul este format din cinci iazuri, dispuse în trepte, care au o suprafaţă totală de 28 de hectare, alimentate permanent de izvoare puternice. Particularitatea ecologică a zonei constă în faptul că într-un spaţiu geografic, relativ restrâns, sunt grupate o diversitate de ecosisteme acvatice continentale: izvoare, pâraie, râuri, lacuri şi mlaştini. Fiecare dintre acestea imprimă caracteristici proprii biocenozelor şi populaţiilor de plante şi animale. Flora şi fauna rezervaţiei sunt specifice zonelor umede cu apă dulce, iar varietatea şi abundenţa lor este favorizată de belşugul apei. Câteva dintre speciile care pot fi observate in zona Preajba-Făcăi: Specii de păsări: egreta albă, barza albă, egreta mică, lişiţa, raţa cu cap castaniu, gâsca mare, privighetoarea de baltă. Mamifere: hermelina, şobolanul de apă, nevăstuică, bursucul, hârciogul. Reptile: şarpele de apă, şopârla de stepă, guşterul, broasca ţestoasă, broasca testoasă de apă, ţigănuşul Flora: rogoz, stânjenelul de baltă, papura cu frunza lunga, nufărul galben, lintiţă Sursa foto: http://ecopreajba.blogspot.com/ Sursa: http://ecopreajba.blogspot.com

Aria de protecţie specială avifaunistică Maglavit este situată în județul Dolj, pe raza localităților Cetate, Maglavit şi Calafat. Suprafața este de 3562,6 ha. Reţeaua hidrografică este reprezentată de un sector de mal al Dunării, lacurile: Basarabi, Golenţi, Maglavit, Hunia, Moreni şi Fântâna Banului, împreună cu mai multe lacuri temporare şi zone mlăştinoase. Lacurile amintite sunt naturale, dezvoltate în sectoarele joase ale luncii, având o suprafaţă mare şi adâncime mică, fiind folosite pentru irigaţii şi piscicultură. Legătura acestora cu Dunărea este încă păstrată, alimentarea cu apă făcându-se în mod direct din fluviu. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit se suprapune parțial cu aria naturală protejată Dunărea la Gârla Mare-Maglavit, incluzând şi rezervaţia naturală Pajiştea Cetate. A fost declarată ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 pentru conservarea a 36 de specii de păsări. Amplasarea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Maglavit pe o cale de migraţie foarte importantă care face legătura între Câmpia Panonică şi Peninsula Balcanică – Bulgaria – Bosfor, explică numărul foarte mare de specii care se pot vedea în această zonă în timpul pasajelor de primăvară şi toamnă. Cele mai semnificative efective le au bătăuşul, cormoranul mic, egreta mică şi stârcul de noapte. De amploare din punct de vedere al diversităţii speciilor este pasajul raţelor şi al păsărilor de ţărm, din care se pot observa foarte multe specii. Sursa: http://ananp.gov.ro/ananp/2017/09/25/maglavit/ Sursa foto: www.ariamaglavit.ro

Vestită pentru Rezervația naturală de bujori sălbatici, Poiana Bujorului din Pădurea Plenița, este situata la 59 de km de Craiova, la granița cu județul Mehedinți, într-o zonă de câmpie, cu altitudini de până la 200 de metri, cu o climă temperată și cu valori medii. Rezervația de bujori sălbatici, unică în peisajul României, este dispusă pe o suprafață de aproximativ 50 ha, iar în perioada de înflorire este o adevărată feerie. Pădurea adăpostește o varietate de bujor sălbatic, denumit Paeonia Peregrina. Plinius a făcut în antichitate o descriere detaliată a bujorului, despre care spunea că poate trata circa 20 de boli. În fiecare an, în luna mai se organizează la Plenița, tradiționala sărbătoare a bujorului. O mare roșie de bujori îi întâmpină pe localnicii dar și pe oaspeții veniți din localități ale județelor Gorj, Olt și Mehedinți. Sursa: www.ecomagazin.ro/padurea-plenita-rezervatia-de-bujori-salbatici/ Sursa foto: https://plenita.ro