Ticketstore

In a Relationship with Food!

Prin realizarea acestei construcții, Primăria Municipiului Craiova a obținut un Centru Multifuncțional modern, prin intermediul căruia urmărește să sprijine mediul de afaceri local și totodată să atragă capital privat. Centrul Multifuncțional Craiova oferă firmelor expozante toate facilitățile necesare, clădirea dispunând de instalații moderne de funcționare, utilaje și echipamente electrice de ultimă generație, valoarea întregii investiții ajungând la suma de 14.275.000 euro. Din punct de vedere arhitectural, construcția Pavilionului Central este o clădire amplă, având un regim S+P+2E, ajungând la înălțimea de 27 m. Forma circulară cu diametrul de 80 m este completată de terasele și rampele înconjurătoare ce au rol de legătură între nivele. Etajele 1 și 2 sunt realizate sub formă de subpantă prin retrageri succesive în raport cu parterul, dând astfel naștere unui atrium central cu diametrul de 40m. Clădirea adăpostește 23 spații destinate birourilor, spații expoziționale, 4 săli de conferință, spații cu destinații diferite pentru buna funcționare a activităților ce se vor desfășura în interiorul clădirii. Circulația vizitatorilor în interiorul clădirii este asigurată de 6 scări și 4 lifturi panoramice, personalul administrativ și clienții folosesc două lifturi cu capacitatea de 8 persoane fiecare, 4 scări secundare și două lifturi de marfă cu o capacitate de 2 tone.

Summer Spell Festival

Clădirea Universității din Craiova, construită inițial pentru a servi drept Palat de Justiție, este un monument de arhitectură de interes național și una dintre cele mai reprezentative edificii ale orașului. Proiectată în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, clădirea Universității este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Ea este situată în centrul municipiului Craiova, pe str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.  Clădirea a fost ridicată între 1894 și 1912.  Încă de la început au fost vizibile, atât la exterior, cât și la interior, elemente și principii arhitecturale împrumutate din clasicism, precum frontonul triunghiular și peristilul intrării principale cu trei uși, încadrat de patru coloane compozite (cu elemente corintice și ionice).  Palatul era înconjurat de un gard cu grilaj de fier forjat fixat pe un soclu de beton, cu stâlpi din loc în loc. Între clădire și gard se desfășura, pe toate laturile acesteia, o porțiune de spațiu verde.  Forma inițială a clădirii Palatului de Justiție era de patrulater întretăiat pe mijloc de un corp central, care corespundea intrării principale. Aceasta era dominată de frontonul clasic, unde putea fi admirat un grup statuar reprezentând „Justiția legată la ochi”, înlăturat după 1948. Ulterior schimbării destinației clădirii, sub frontonul acesteia a fost amplasat cuvântul “UNIVERSITATEA”, scris cu majuscule în relief.  În anul 1912 a avut loc o inaugurare parțială a clădirii, alta având loc în 1914, dată la care palatul avea 4 niveluri.  Ulterior, edificiul a fost extins, reparat și modernizat succesiv, ajungând să aibă 5, respectiv 6 niveluri.  Proiectele privind adaosurile din perioada interbelică, prin care s-a mai construit o aripă a clădirii, au fost întocmite de arhitectul Iancu Atanasescu.  Planurile pentru extinderea realizată în anii ’70 (1972-1975) a clădirii au fost realizate de arhitectul Petre Falcon.  Palatul de Justiție a fost construit pentru a servi drept sediu diferitelor organe și instanțe de judecată din Craiova. Între 1941 și 1944, palatul a fost ocupat de trupele germane. Odată cu plecarea nemților, instituțiile de judecată (Tribunalul și Curtea de Apel) au revenit în acest local până în 1951. Din 1948, aici și-a avut sediul și prima unitate de învățământ superior din Craiova (Institutul Agronomic). Concomitent, partea vestică a palatului era ocupată de instituții administrative locale (Sfatul Popular). În perioada 1951-1958, aripa estică a clădirii a găzduit al doilea institut de învățământ superior, Institutul de Mașini și Aparate Electrice (Institutul Tehnic). Pentru scurt timp, între 1958-1959, Palatul de Justiție a redevenit casa tribunalelor regional, raional și orășenesc, a procuraturii și a baroului.  Din 1966, impunătorul edificiu a fost dat în uz și a intrat în proprietatea nou înființatei Universități din Craiova. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: Bogdan Dănescu

Instituţie de prestigiu în peisajul muzical românesc, Filarmonica “Oltenia” din Craiova a fost fondată în anul 1904 şi instituţionalizată prin Legea nr. 131, promulgată de Regele Mihai I, ca şef al Statului, în anul 1947. Filarmonica "Oltenia" Craiova este o instituţie publică de spectacole şi concerte, finanţată de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova ORCHESTRA SIMFONICĂ A FILARMONICII “OLTENIA” Peste 80 de instrumentişti profesionişti formează Orchestra simfonică; repertoriul acestui reputat ansamblu cuprinde capodopere ale muzicii simfonice şi vocal-simfonice (misse, oratorii, cantate, requiemuri), bijuterii muzicale, jazz simfonic, rock simfonic, concerte în spaţii nonconvenţionale, acoperind o perioadă istorică amplă, din baroc până în zilele noastre. Permanent preocupată de acurateţea interpretărilor, constant apreciată de public şi critica muzicală, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia” a fost invitată să susţină concerte pe cele mai importante scene din România şi a efectuat turnee de mare succes în Franţa, Italia, Germania, Olanda, Spania, Elveţia, Gibraltar, ex-Iugoslavia, spaţiul ex-sovietic, Bulgaria, Republica Islamică Iran, Grecia. De-a lungul timpului, Orchestra Simfonică a fost dirijată de prestigioşi maeştri ai baghetei, precum Alexandr Dmitriev (Rusia), Kurt Adler (S. U. A.), Wolfgang Gröhs (Austria), Carmen Moral (Peru), Ivan Marinov (Bulgaria), André Nève (Belgia), Stanislav Wislocki (Polonia), Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Sergiu Comissiona, Iosif Conta, Erich Bergel, Emil Simon, Horia Andreescu, Camil Marinescu şi a colaborat cu renumiţi solişti: Pavel Kogan, Igor Oistrah, Mihail Homitzer, Vladimir Viardo, Boris Gudnikov, Vladimir Orlov, Alexander Slobodianik (Rusia), José Manuel Esteban (Spania), Thierry de Brunhoff (Franţa), Weimer Stanley (S. U. A.), Marcella Crudeli, Fausto Zadra (Italia), Ion Voicu, Ştefan Ruha, Lola Bobescu, Silvia Marcovici, Radu Aldulescu, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Nicolae Herlea, Ileana Cotrubaş, Viorica Cortez, Mariana Nicolesco ş. a. Bogatul palmares discografic a fost realizat cu sprijinul caselor de discuri Electrecord - Bucureşti, V. D. Gallo - Lausanne, Doron (Elveţia), R. Z. - Berlin, Disk Makers, Pennsauken, New Jersey - S. U. A., Technical and Musical Company - Arad, România. În străinătate, Orchestra simfonică a susţinut concerte estivale în compania celebrei soprane Katia Ricciarelli, a participat la cursurile internaţionale pentru tinerii dirijori de la Manfredonia, Alessandria (Italia), Corsica (Franţa), la Concursurile Internaţionale (finale cu orchestră) „G. B. Viotti” - Varallo, „Rodolfo Lipizer” - Gorizia, „Cittá di Cantu” - Como, la Festivalul Internaţional „Les Nuits Pianistiques” - Aix-en-Provence şi la festivaluri de operă, în Germania şi Italia (Spoleto). Repertoriul orchestrei cuprinde, printre altele: Integralele Suitelor pentru orchestră şi Concertele brandenburgice de J. S. Bach, Integrala simfoniilor londoneze de J. Haydn, Integrala concertelor pentru vioară de W. A. Mozart, Integrala simfoniilor şi lucrărilor concertante de L. v. Beethoven, J. Brahms, P. I. Ceaikovski, Integrala concertelor pentru pian de S. Rahmaninov, Integralele simfoniilor de F. Schubert, R. Schumann, F. Mendelssohn-Bartholdy, A. Bruckner; G. Mahler - Simfoniile I, a II-a, a IV-a şi a VI-a; D. Şostakovici - Simfoniile I, a V-a, a VIII-a, a IX-a, Simfonia de cameră; Cl. Debussy - Marea, Preludiu la după-amiaza unui faun; M. Ravel - Bolero; F. Liszt - Poemele simfonice „Preludiile”, „Orpheus”, „Tasso”, Simfonia „Faust”; R. Strauss - Poemele simfonice „Don Juan”, „Aşa grăit-a Zarathustra”, „Don Quijote”, „Till Eulenspiegel”, „Moarte şi transfiguraţie”; I. Stravinski - „Pasărea de foc”, „Ritualul Primăverii”, „Petruşka”. Din muzica românească abordează frecvent lucrări de G. Enescu, P. Constantinescu, Th. Rogalski, C. Silvestri, D. Lipatti, P. Bentoiu, W. G. Berger, D. Capoianu, F. Lazăr, I. Dumitrescu ş. a. CORALA ACADEMICĂ A FILARMONICII „OLTENIA” Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, unul dintre cele mai valoroase colective artistice de acest gen din ţară, a fost creată în anul 1953. Repertoriul coralei cuprinde cele mai reprezentative compoziţii ale artei renascentiste, baroce, clasice, romantice şi contemporane. Se poate vorbi de un imens repertoriu - peste 1000 de lucrări. Activitatea coralei vizează două dimensiuni importante: concerte corale a cappella şi concerte vocal-simfonice. În concerte a cappella sunt prezentate lucrări din toate epocile şi stilurile de creaţie, într-o diversitate şi dificultate tehnică specifică ansamblurilor profesioniste de primă linie. În cadrul concertelor vocal-simfonice se regăsesc capodopere ale literaturii muzicale universale şi româneşti: pasiuni, misse, requiem-uri, oratorii, cantate etc. Din repertoriul vocal-simfonic al coralei amintim câteva titluri: J. S. Bach: Johannes-Passion, Matthäus-Passion, Marea Missă în Si minor, Magnificat, Oratoriul de Crăciun; J. Haydn: Anotimpurile, Creaţiunea; W. A. Mozart: Requiem, Missa Încoronării, Marea Missă în Do minor; L. van Beethoven: Simfonia a IX-a, Fantezia pentru pian, cor şi orchestră, Missa în Do major; G. Verdi: Requiem, Quatro pezzi sacri; G. F. Händel: Oratoriul „Messiah”; G. Rossini: Stabat Mater; G. Fauré: Requiem; J. Brahms: Requiem-ul german; A. Dvořák: Requiem şi Cantata “Stabat Mater”; F. Schubert: Missa în Mi bemol major; C. Orff: Cantata profană “Carmina Burana”; A. Honegger: Oratoriul “Ioana pe rug”; P. Constantinescu: Oratoriul bizantin de Crăciun şi Oratoriul bizantin de Paşti “Patimile şi Învierea Domnului”; F. Mendelssohn-Bartholdy: Oratoriile „Elias”, „Paulus” şi “Lauda Sion”, S. Rahmaninov: Simfonia-cantată “Clopotele”, Cantata „Primăvara”, “Vecerniile”.