Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei Craiova s-a înfiinţat la 1 aprilie 1915, ca urmare a pasiunii şi dăruirii unor familii de seamă din Craiova începutului de secol XX, dar mai ales în urma demersurilor neobosite ale cunoscutei personalităţi culturale care a fost Ştefan Ciuceanu.

Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie, aşa cum s-a numit la început Muzeul Olteniei Craiova, şi-a început activitatea în localul Palatului Administrativ din Craiova, actualmente sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Dolj, cu următoarele colecţii: „monumente epigrafice din epoca daco-romană, antichităţi preistorice daco-romane, barbare şi româneşti aflate în judeţul Dolj şi (…) în celelalte ţinuturi oltene, antichităţi religioase româneşti, colecţiuni de documente vechi, de fotografii a monumentelor vechi, colecţiuni de medalii româneşti, de monede dacice, greceşti, romane şi româneşti alcătuind laolaltă Secţiunea arheologică. De asemenea va colecţiona şi expune materialul etnografic aflat prin comunele acestui judeţ precum: chilimuri vechi olteneşti, costume vechi ţărăneşti artistic lucrate, colecţiuni de vase (ceramică), de ouă încondeiate, unelte şi obiecte de gospodărie de lemn artistic sculptate.”(Ştefan Ciuceanu, în memoriul adresat Prefecturii judeţului Dolj din data de 23 ianuarie 1915).

Către sfârşitul anului 1922, din îndemnul mai multor intelectuali din oraş – profesori, militari, avocaţi etc, a luat fiinţă societatea Cercul Ştiinţific Craiovean, cu scopul de a înfăptui un muzeu de istorie naturală. Colecţiile noului muzeu au fost adăpostite în aceleaşi camere în care se găseau şi colecţiile Muzeului Regional de Antichităţi şi Etnografie al judeţului Dolj. La 2 decembrie 1923 a fost inaugurat Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei, de către membrii Cercului Ştiinţific Craiovean condus de profesorul de ştiinţe naturale, Marin Demetrescu.

La 13 mai 1928, Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei şi Muzeului Regional de Antichităţi şi Etnografie al judeţului Dolj se unesc sub denumirea de Muzeul Regional al Olteniei, sub conducerea profesorului Marin Demetrescu. În anul 1933, viitorul academician C.S. Nicolăescu-Plopşor devine conservator al colecţiilor noului muzeu, apoi director onorific şi director, având preocupări atât în domeniul istorie şi arheologie dar şi folcloristică.

Între anii 1934-1948, Muzeul Regional al Olteniei a funcţionat în Casa Băniei (azi Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei – cea mai veche clădire din Craiova). După cel de-al doilea război mondial, prin reformele învăţământului şi culturii, Muzeul Regional al Olteniei a primit spre folosinţă imobilul fostei Şcoli Primare de Fete Madona Dudu, unde, până în anul 1963, au fost amenajate expoziţii permanente de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii, sub îndrumarea prof. dr. Ion Firu. În anul 1966, Secţia de Etnografie a Muzeului Regional al Olteniei revine în Casa Băniei.

În anul 1950, Muzeul Regional al Olteniei preia Pinacoteca "Alexandru şi Aristia Aman", colecţie care în anul 1954 va deveni de sine stătătoare sub denumirea de Muzeul de Artă Craiova.

După reorganizarea administrativă din anul 1968, Muzeul Regional al Olteniei se transformă în Muzeul Olteniei Craiova. În anul 1975, apar încă două secţii în cadrul Muzeului Olteniei Craiova, Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare şi Oficiul Patrimoniului Cultural Naţional. În anul 1981, Muzeul Olteniei Craiova este comasat cu Muzeul de Artă Craiova sub denumirea de Complexul Muzeal Judeţean Dolj, situaţie ce a durat până în anul 1991 când cele două muzee au redevenit de sine stătătoare.

Între anii 1975 - 1986, din lipsa unui spaţiu adecvat, activitatea expoziţională a Secţiei de Ştiinţele Naturii a încetat, continuând activitatea de completare şi diversificare, evidenţă şi valorificare ştiinţifică a patrimoniului. În anul 1984, autorităţile locale cu competenţe în domeniul culturii, cu sprijinul Consiliului Culturii de la Bucureşti, au decis ca Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei să primească spre administrare clădirea fostei tipografii/edituri Ramuri din str. Popa Şapcă nr.8. Din acel moment, a început ordonarea patrimoniului, în depozite, şi din anul 1986 au fost organizate primele expoziţii temporare.

În prezent, Muzeul Olteniei Craiova îşi desfăşoară activitatea în patru imobile, Secţia Istorie-Arheologie, pe strada Madona Dudu nr. 14, Secţia de Ştiinţele Naturii, în Palatul Ramuri, pe strada Popa Şapcă nr. 8, Secţia de Etnografie, la Casa Băniei, şi Laboratorul de Restaurare şi Conservare, pe strada Madona Dudu nr. 14, în clădirea cunoscută sub numele de Extindere Secţia Istorie-Arheologie.

Accesează site-ul Muzeului Olteniei Vezi pagina Secției de Istorie - Arheologie Vezi pagina Secției de Științele Naturii Vezi pagina Secției de Etnografie

Muzeul Olteniei Craiova este în subordinea Consiliul Judetean Dolj. Activitatea muzeului este finanţată din alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum şi din venituri proprii care provin din tarifele pentru serviciii oferite, din donaţii şi sponsorizări, din alte activităţi specifice.

Muzeul Olteniei îşi desfăşoară în prezent activitatea în trei secţii: Secţia de Arheologie şi Istorie, Secţia de Etnografie, Secţia de Ştiinţele Naturii.

Colectivul de specialişti ai muzeului, alcătuit în decursul anilor din profesori şi cercetători eminenţi ca: Ştefan Ciuceanu, director între 1915 - 1923, Marin Demetrescu, între director între 1923-1939, dr. C.S. Nicolăescu - Plopşor, conservatorul secţiunii de arheologie, director onorific între 1922 - 1946, director între 1946 - 1952, ing. Alfred Vincenz, conservatorul secţiei etnografice, cu sprijinul efectiv al membrilor Cercului Ştiinţific Craiovean, a obţinut importante succese în tezaurizarea şi valorificarea patrimoniului, muzeul devenind "unul dintre cele mai bogate şi frumoase muzee ale ţării", un obiectiv important al vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, impunându-se ca cea mai reprezentativă instituţie culturală a Olteniei interbelice.

"Muzeul acesta nu vorbeşte numai despre cele trecute, ci fiecare piesă, chiar dintre cele vechi - nota prof. univ. Eugeniu Speranţia, de la Cluj, la 4 aprilie 1937 - e o mărturie despre dragostea vie şi interesul totdeauna actual pentru ştiinţă şi pentru pământul ţării, pasiuni ale celor care au întocmit şi care continuă mai departe acest altar românesc."

De-a lungul celor nouă decenii de activitate, patrimoniul muzeului a cunoscut o creştere impresionantă. Dacă în anul 1927 muzeul avea 1050 de piese, iar în 1955, 29120 de piese, în prezent, la Muzeul Olteniei se gasesc 234.988 de piese dintre care 573 sunt clasate în categoria Tezaur. Creşterea patrimoniului s-a realizat prin săpături arheologice, cercetări de teren, achiziţii şi donaţii, ultimele provenind de la un cerc foarte larg de persoane ce constituie în fapt adevăratul nucleu de prieteni ai muezului.

Loc de întâlnire al unor largi dezbateri pe teme cu caracter estetic, etnografic, biologic şi istorico - documentar, cu participarea marelui public şi a creatorilor şi specialiştilor din diferite domenii, Muzeul Olteniei a devenit azi o adevărată "academie" a frumosului şi adevărului, îndeplinind funcţii complexe, legate nemijlocit de cele ale instituţiilor de invăţământ, de artă, de educaţie, aşteptându-şi în continuare vizitatorii.

Alte sugestii

Arome oltenești fermecătoare
Baloane pe cerul Băileștiului
Despre județul Dolj
Street Delivery 2019 - Redescoperire. Frumusețe. Bunătate.
Mișcare pentru schimbare și... Locuri de alergare