Podul Calafat-Vidin

Fântâna Popova din cartierul craiovean Romaneşti este cunoscută şi sub numele de Fântâna Basarabeştilor. Datează încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieşit dintr-un act datând din anul 1613. A fost refăcută în 1651 de către Matei Basarab (de unde i s-a atribuit şi denumirea de Fântâna Basarabeştilor), iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de către Alexandru Ipsilanti. Fântâna a fost construită după un plan pătrat, pe fiecare latură având câte o nişă, iar pe laturile de S şi de V au mai fost efectuate două inscripţii, una cu litere latine şi una cu litere chirilice. Sursa: fantanilecraiovei.wordpress.com/istorie/

Fântâna Purcarului (Fântâna Porcarului sau Fântâna din Piața Elca) este un monument de for public din Craiova, situat pe str. Matei Basarab, nr. 11. Cișmeaua se află în Piața Elca (Piața Veche), vechiul centru și vad comercial al orașului, lângă Hanul Puțureanu și în apropiere de Casa Băniei, Catedrala Sf. Dumitru și rămășițele Hanului Hurezi. Fântâna a fost construită în anul 1818 de Pavel Teodor și Kir Marin Bulugbașa (sau Miron Bulucbașa, după alte surse), negustori de porci. Deși inițial fântâna reprezenta unicul mijloc de alimentare cu apă al locuitorilor din zonă, importanța ei a scăzut la începutul secolului al XX-lea, de când Craiova a fost prevăzută cu sisteme de alimentare cu apă. Fântâna Purcarului a fost reparată de mai multe ori de-a lungul timpului, renovările făcând ca forma actuală să difere complet de cea inițială. Sursa: www.monumenteoltenia.ro

Casa Dr. Mendel este construită la sfârșitul sec. al XIX-lea și este localizată în zona centrală a municipiului Craiova pe strada Simion Bărnuțiu la nr 27. Este considerată monument istoric și este inclusă în lista monumentelor istorice ale județului Dolj.

Hanul Puțureanu este o clădire de patrimoniu situată în centrul istoric vechi al orașului Craiova, în Piața Veche (Piața Elca), în apropiere de importante monumente și obiective turistice – fosta Școală Centrală de Fete (azi Muzeul Olteniei), Biserica Madona Dudu, Hanul Hurezi, Fântâna Purcarului, Catedrala Sf. Dumitru și Casa Băniei. Edificiul, ridicat de negustorul Niță D. Puțureanu, este un minunat ansamblu cu arhitectură de han specifică secolului al XIX-lea, ajuns, din păcate, într-un stadiu avansat de degradare. Hanul Puțureanu a fost înființat și construit de comerciantul Niță D. Puțureanu, născut în 1845 într-o familie modestă, de țărani din satul Puțuri-Dolj. Acesta cunoaște o rapidă ascensiune socială. Afacerile cu alcool și tutun, acordarea de împrumuturi, dar și chiriile proprietăților pe care le cumpără de-a lungul timpului, îl propulsează în rândul marii burghezii craiovene. La moartea sa (în februarie 1910), hanul și dependințele rămân în grija și administrarea fiului său Mihail, avocat, grefier și bibliotecar la Baroul Dolj. În ciuda concurenței din partea noilor hoteluri din apropiere, mult mai încăpătoare și oferind condiții mai luxoase, precum Hotel Minerva și Hotel Geblescu (Hotel New York), înființate la începutul secolului XX, hanul a mai funcționat până la Primul Război Mondial. După 1918, timp de 30 de ani, Mihail Puțureanu a închiriat prăvăliile tatălui său la diverși comercianți și camerele hanului unor noi chiriași.  În primăvara anului 1945, în câteva apartamente ale hanului se vor instala ofițeri ai Armatei Roșii.  Imobilul este naționalizat în anul 1950, în urma decretului nr. 92 pentru naționalizarea unor imobile.  În 1996, printr-o hotărâre judecătorească, foștii proprietari au reușit să obțină dreptul de proprietate asupra imobilului. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/hanul-putureanu-craiova/  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2050554635083366&set=pb.100063565119237.-2207520000

Casa Mărăscu Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2003491093123054&set=pb.100063565119237.-2207520000

Casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) este construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Clădirea, numită casa Pleșa, a avut diverse destinații printre care sediu al Sindicatelor și sediu al Curții al Curții de Conturi Dolj.  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/

Se află pe strada General Dragalina nr. 1 și a fost construita în anii 1900.  Este inclusă în lista monumentelor istorice a județului Dolj.  Foto: https://ro.pinterest.com/pin/321585229660576192/

Este o clădire monumentală, aflată în apropierea Kilometrului 0 al Craiovei. De-a lungul timpului aici a fost sediul Uniunii asociaților studenților din Centrul universitar Craiova, prin anii ’60, sau al Palatului Copiilor, ceva mai târziu, cei mai tineri o știu ca sediu al Curții de Apel, după ’90. În Lista Monumentelor Istorice din județul Dolj casa este trecută sub numele de Matei Băileșteanu și datată ca fiind de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se presupune că Matei Băileșteanu ar putea fi de fapt acest Gogu Matei, consemnat pe undeva, prin vreun act, cu acest nume. Casa are o suprafață construită de 400 mp și poartă amprenta arhitectului Paul Smărăndescu, autor a mai multor clădiri în stil neoromânesc. A fost ridicată în anii 1914-1915 pe strada Smârdan, la nr. 18, pe terenul pe care se aflaseră niște vechi case cu un cat și cu geamlâc, ce aparținuseră lui Ghiță Urdăreanu, bunicul lui Nicolae Titulescu. Noile case ale lui Gogu Matei, erau printre cele mai mari din Craiova, după cum reiese și dintr-un tablou cu cele 27 clădiri din oraș ce aveau instalații de calorifer, la 16 august 1918. Gogu Matei, ce-și mai zicea și Mateescu, avea moșie la Predești și era unul dintre membrii fondatori ai Băncii Banatului din Craiova.  Prin anul 1937 găsim că imobilul se afla în posesia familiei Naiculescu. Sursa: craiovadeieri.wordpress.com, monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2114008038738025&set=pb.100063565119237.-2207520000

Amplasamentul actual aflat într-o clădire monumentală, a fost atribuit Judecătoriei Craiova în anii de după 1960, instanţele judecătoreşti din Oltenia având în perioada interbelică, şi imediat după, sediul în clădirea actualei Universităţi. Clădirea construită în anul 1890 de arhitectul Ion Socolescu în stilul neoclasicismului , atribuită Palatului de Justiţie era propice judecării pricinilor din toate judeţele Olteniei. Faptul că justiţia era o adevărată putere este reliefat la jumătatea secolului al XIX-lea, de sigiliile judecătoreşti, pe al căror câmp era gravat un scut oval cuprinzând stema districtului (acvila cruciată) însoţită de o balanţă, simbolul justiţiei. Anii 1990-2004 aduc modificări importante în structura organizatorică a instanţei, astfel încât, din 13 complete colegiale care funcţionau în anii 1990-1993 cu un număr de 26 judecători, se ajunge ca în anul 2012, numărul completelor de judecată să fie de 46 judecători. După criteriul volumului de activitate, este prima judecătorie din judeţ şi chiar din raza Curţii de Apel Craiova. Având in vedere cerinţele funcţionale, Judecătoria Craiova a fost supusă unei operaţiuni de renovare completă în anul 1998. La nivelul Judecătoriei Craiova funcţionează o singură arhivă curentă, care deserveşte atât secţia penală, cât şi secţia civilă, având o încăpere destinată exclusiv studiului dosarelor de către avocaţi, justiţiabili, experţi, precum şicompartimentul registratură comun celor două secţii. De asemenea, începând cu anul 2006, la nivelul Judecătoriei a fost realizată reţeaua informatică si s-a implementat aplicaţia ECRIS pentru inregistrarea electronica a dosarelor si repartizarea aleatorie În cadrul instanţei funcţionează un număr de 46 de complete de judecată, desfăşurându-şi activitatea în 6 săli de judecată, cu o medie de 10 şedinţe pe zi. Sursa: audiotravelguide.ro