Păpușile care ne fac mândri. Puppets Occupy Street, o poveste despre povești
Oameni mari sau mici, indiferent cum am fi, poveștile ne-au impresionat mereu. Iar când o poveste-gigant pune stăpânire chiar pe propriul nostru oraș, cred că ne putem imagina cu toții ce vibrație și ce atmosferă poate exista.
Puppets Occupy Street Craiova e o astfel de poveste, care sperăm să nu se încheie niciodată. E o poveste despre prietenie, curaj, ambiție, dragoste față de frumos și una care spune clar și răspicat „da, și noi putem!”. Și putem în ciuda faptului că ni s-a spus că nu suntem în stare.
Pornit în 2014, festivalul de poveste și povești ocrotit de Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri”, încurajat de multe alte instituții și entități, a ajuns astăzi să fie un monstru (ceva mare de tot, adică, dar nu rău!) în ceea ce privește recunoașterea națională și internațională. Căci scrie, an de an, o poveste în jurul poveștilor, cu sute, de fapt chiar mii de oameni implicați, inclusiv publicul care, cumva, dacă ar trece un an fără Puppets, s-ar simți mult mai sărac și mai singur între 25 august și 1 septembrie. Pentru că ar fi un an văzut în alb-negru.
Cu meritele recunoscute și de UNITER în urmă cu câteva zile, primind Premiul special pentru teatru de păpuși și marionete pentru ediția de anul trecut, Puppets Occupy Street a reușit și în acest an, chiar și pe timp de pandemie, să facă orașul să vibreze și să ocupe și străzile, și spațiile deschise, piețele, parcurile, orice. Nu a fost un monopol, ci un întreg al poveștilor care n-ar fi fost complet fără fiecare dintre piesele acestui mare puzzle.
Poate vi se pare că am repetat prea mult cuvântul „poveste”. Pe drepte spus, nu e cazul. Mai degrabă am vrea să îl auzim mai des și pentru toți; căci teatrul de păpuși nu e doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari. Pentru cei mici, există să-i învețe, iar pentru cei mari, există ca ei să nu uite. Să nu uite să iubească, să râdă, să se joace și să des-crească, din când în când.
Teatrul de păpuși e evadarea dintr-o lume agitată, pe alocuri tristă și înfundată de superficial, într-o altă lume în care răul există, poate, doar ca să te învețe ceva și nu ca să-ți facă rău. E culoare într-un mental gri și obosit și e miere în amărăciunea cotidiană, în care parcă alegem intenționat să trăim.
Iar Puppets Occupy Street e o astfel de evadare, în care un întreg oraș simte și trăiește cu adevărat și învață pe zi ce trece. Exact ca un spectator, e martorul unor schimbări din care are numai de învățat, dar și din care i se strigă tare-tare de tot să nu uite, căci ar fi chiar păcat.
Craiova, Doljul și credem că lumea toată îți mulțumește, Puppets!
Foto: facebook.com/PuppetsOccupyStreet