Locații

ACSA

Back by unpopular demand. We have your next burger! You know you want to take us home: www.takeaway.com/ro/alt-12

Al’Zaátar este un restaurant care aduce pe meleaguri autohone atât reputația internațională și bogăția de arome libaneze, cât si un cadru specific oriental. Într-o locație cu arhitectură maiestuoasă, spunem povești cu iz oriental și îți delectăm papilele gustative cu preparate delicioase, pline de arome exotice. Orientul Mijlociu te așteaptă foarte aproape de Centrul Vechi al Craiovei și la numai câțiva pași de Parcul Romanescu. Carnea de pui, vită sau oaie, servite cu lipie caldă, proaspătă, pregătită în bucătăria noastră, te fac să te lingi pe degete datorită ierburilor și mirdeniilor speciale pe care le folosim. Nucșoara, chimenul, turmericul, pătrunjelul și menta aduc savoare extra. Șofranul, cea mai scumpă mirodenie din lume, este responsabil pentru culoarea și gustul multora dintre preparate. Dar cele mai frumoase povești se spun la o ceașcă de cafea arăbească, cu gust puternic și pregnant, uneori intensificat cu cardamon. Te așteptăm pe Calea Unirii 156 să o deguști.

Meritandu-si numele, a scris istorie,asemeni unui vin care isi capata nobletea odata cu trecerea anilor si devine mult mai ravnit.Deschizindu-si portilein urma cu ani buni,localul ANTIK ainceput cu un mic barulet,o simpla terasa,apoi de la an la an amai adaugat cate ceva ajungind in prezent un local complex.Combinand bucataria traditionala cu delicioasa bucatarie italiana,ANTIK inseamna traditia bunului gust si a rafinamentului.

Artizan35

Banca Națională a României – Filiala Dolj este găzduită într-un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 6 (capătul dinspre Valea Vlăicii). Clădirea este situată lângă Casa Constantin Vălimărescu și vis-a-vis de Biserica evanghelică.  Imobilul, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1887 – 1888), a fost construit pentru a servi drept sediu al sucursalei județene a Băncii Naționale a României, instituție înființată în 1880. Dezvoltarea țesăturii de agenții ale BNR a început în 1891 și s-a terminat pe întreg cuprinsul țării în 1900, provocând un curent de mare expansiune a mișcării bancare românești.  Revenind la sediul sucursalei doljene a BNR, acesta se remarcă prin stilul arhitectural specific sfârșitului de secol XIX, ce combină eclectismul european și neoclasicismul cu influențe Art Deco (stil neoclasic, baroc târziu și francez liber interpretat). Responsabili de construcția imobilului au fost antreprenorii Dimitrie Nedelcu și Domenico Costa, cei care se mai ocupaseră în 1885-1886 și de construcția sediului sucursalei Galați a instituției. Nedelcu mai participase la construcția Hotelului Casino Minerva și a Liceului Carol I din Craiova, în timp ce Costa avusese în grijă ridicarea Palatului Bursei (actuala Bibliotecă Națională) și Palatul Camerei (actualul Palat al Patriarhiei) din București. Dispusă pe un singur etaj, clădirea din cărămidă și piatră sculptată impresionează prin suprafața sa totală (1.500 mp), înălțimea camerelor (holul central are o înălțime de 7 m) și grandoarea decorațiunilor din interior (uși, geamuri, candelabre, mobilier, mozaicuri). La demisol se găsește Tezaurul băncii, care a fost folosită multă vreme drept casierie.  Clădirea găzduiește aceeași instituție ca și în urmă cu 125 de ani, Banca Națională a României – filiala Dolj. Pe lângă birourile administrative și ale conducerii instituției, în imobil se mai află și un birou al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului și Serviciul de Inspecție Bancară al sucursalei. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/banca-nationala-a-romaniei-filiala-dolj/  Foto: https://www.bnr.ro/Sucursala-Regionala-BNR-Dolj-19532-Mobile.aspx

Barbacoa este primul restaurant de tip Street Food din Craiova unde pasiunea, gustul și calitatea sunt pe primul loc!

Big Ben

Bistro Carol este restaurantul primitor şi prietenos din Craiova în care punem accent pe calitatea produselor şi serviciilor oferite clienţilor noştri. Ingredientele folosite sunt atent selecţionate. De cea mai bună calitate şi mereu proaspete. Reţetarul este deopotrivă clasic cât şi modern, astfel că pe de o parte încercam să respectăm reţetele originale, dar în acelaşi timp dorim să aducem satisfacţie clienţilor noştri prin originalitate. Ciorbele şi fripturile clasice, componente de bază ale bucătăriei româneşti, laolaltă cu pastele şi pizza specifice gastronomiei italiene, cu burgerul american, cu salatele cu specific grecesc şi multe altele sunt preparate atent selecţionate pentru a încânta gusturile. Vă aşteptăm în restaurantul nostru situat în Craiova, Calea București (incinta Kaufland). SIMPLE FOODS. GOOD TASTES

În Craiova interbelică, în anii '20 ai secolului 20 se construiește așa-numita Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale – English Park – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Clădirea reprezintă prima clădire de blocuri din Craiova, construită, s-a numit Palatul Nou și a aparținut Băncii Comerțului, iar strada se numea Strada Nouă. Conform proiectului clădirea trebuia să aibă 44 de apartamente destinate funcționarilor Băncii Comerțului și să dețină lift. Casa Albă a fost construită de către Giovanni Batista Peressutti, alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba. Sursa: audiotravelguide.ro Foto: www.facebook.com

Blocul N.D. Popescu este realizat in stil neoromânesc în anii '20 de către arhitectul State Baloşin. Foto: Bogdan Dănescu

Bottega del Vino, este wine bar-ul sau tipul de local care se specializează pe vinuri

Bulevard

Zilnic, peste 11 milioane de clienți vizitează restaurantele BURGER KING® din întreaga lume și sunt întâmpinați cu servicii de înaltă calitate, produse cu un gust desăvârșit și prețuri accesibile. Înființat în 1954, BURGER KING® este al doilea cel mai mare lanț de restaurante cu servire rapidă din lume. De peste 50 de ani, originala HOME OF THE WHOPPER® și-a luat angajamentul de a folosi ingrediente premium și de a oferi clienților rețete originale și experiențe de familie.

Zilnic, peste 11 milioane de clienți vizitează restaurantele BURGER KING® din întreaga lume și sunt întâmpinați cu servicii de înaltă calitate, produse cu un gust desăvârșit și prețuri accesibile. Înființat în 1954, BURGER KING® este al doilea cel mai mare lanț de restaurante cu servire rapidă din lume. De peste 50 de ani, originala HOME OF THE WHOPPER® și-a luat angajamentul de a folosi ingrediente premium și de a oferi clienților rețete originale și experiențe de familie.

Cine suntem noi?  Ah, asta este cea mai grea parte.  Suntem o echipa de tineri entuziasti dornici sa aducem in fiecare zi un zambet pe chipurile clientilor

Cannoleria & Pinsa Bar, un colț italian autentic

Casa Băniei, monument de arhitectură medievală și cea mai veche construcție civilă din Craiova, a fost zidită la sfârșitul secolului al XV-lea de boierii Craiovești, iar în anul 1699 a fost reconstruită de domnitorul martir, Constantin Brâncoveanu. Din construcția inițială a Craioveștilor se mai păstrează doar o parte a pivnițelor. În vâltoarea istoriei, vechea ctitorie a fost incendiată de nenumărate ori, a trecut în stăpâniri și administrări diferite și a "suferit", după nevoi, transformări, adaosuri și suprimări arhitecturale. Astfel, în perioada 1718 - 1739, Casa Băniei devine sediul administrației austriece, care o fortifică pentru apărare. În 1750, clădirea este cedată de domnitorul Grigore Ghica Episcopiei Râmnicului. Din 1850, clădirea devine sediu pentru diverse instituții ale orașului: Tribunalul Craiovei, Liceul Fraţii Buzești, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosința Mitropoliei Olteniei. Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei. Foto: Cătălin Vânturici

Casa se pare că a fost construită în anul 1880 de către Gheorghe Bengescu, diplomat, istoric și publicist de limbă română și franceză, membru titular al Academiei Române și vândută către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, în jurul anului 1915 unde a funcționat Școala Ortodoxă de Fete. Aici a funcționat și primul cinematograf din Craiova, „Cinematograful Popular“. După revoluție a fost retrocedată Societatății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Creştine, care a donat-o Arhiepiscopiei Craiovei. Sursa: www.facebook.com/Monumentalistul/ Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1694507444021422&set=pb.100063565119237.-2207520000

Această operă remarcabilă de arhitectură peisageră a fost realizată între anii 1901-1902, din iniţiativa primarului Nicolae Romanescu, dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Unul din punctele de atracţie ale parcului îl reprezintă Casa Gheorghe Bibescu, actualmente Casa Artiştilor. Restaurarea Casei Gheorghe Bibescu şi refuncţionalizarea clădirii, aceasta urmând să găzduiască ateliere de artişti plastici, devenind centru de expoziţii şi centru de conferinţe cu impact asupra activităţilor publice din parc. Sursa: primariacraiova.ro/ro/monumente-de-arhitectura  Foto: Bogdan Dănescu

Este monument istoric de valoare locală și a aparținut doctorului Mihai Cănciulescu, una dintre figurile reprezentative ale lumii medicale oltenești din România în perioada interbelică.  Este situată la intersecția străzilor Simion Bărnuțiu și 24 Ianuarie, vizavi de Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”.  Casa Cănciulescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (demisol, parter și mansardă) și o curte interioară împrejmuită de un gard de ciment și fier. La exteriorul casei se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative, acoperișul de tablă cu ferestre și luminatoare și intrarea principală, acoperită cu marchiză. Sursa foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1569506356521532&set=pb.100063565119237.-2207520000

Este o clădire monument istoric, ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Restaurant pentru evenimente de pina in 50 persoane, in interior dar si in aer liber.

Casa Dr. Mendel este construită la sfârșitul sec. al XIX-lea și este localizată în zona centrală a municipiului Craiova pe strada Simion Bărnuțiu la nr 27. Este considerată monument istoric și este inclusă în lista monumentelor istorice ale județului Dolj.

Cautati mai multa discretie, mai mult respect pentru timpul propriu? Aceste dimensiuni ale confortului le gasiti la Restaurantul „Casa Ghincea” situat in centrul vechi al Craiovei, intr-o zona incarcata de istoria orasului care se leaga de nume cu rezonanta precum Constantin Brancoveanu, Matei Basarab. „Casa Ghincea” este un loc plin de culoare, plin de farmec, unde veti trai clipe de neuitat intr-o ambianta rustica personalizata ce tine de „brandul Ghincea”, recunoscut la nivel national de peste 10 ani. In Salonul Clasic, vinurile nobile romanesti stau alaturi de un meniu international, cu preparate alese. Crama sta la dispozitia celor ce vor sa se pregateasca un pic mai temeinic pentru o seara de neuitat. Tot aici veti regasi spiritul Vechiului Han la care s-a ospatat insusi Constantin Brancoveanu. Respectand standardele cu care deja v-am obisnuit va invitam la Restaurantul „Casa Ghincea” pentru a servi mancaruri traditionale oltenesti cat si pentru a va lasa fermecati de deserturile unice create „dupa retete proprii” de gazda dumneavoastra, doamna Marie Louise Ghincea, la cofetariile ce ii poarta numele. „Casa Ghincea” este o carte ce merita jucata pana la capat!

Casa Glogoveanu este un monument de arhitectură de interes național situat în municipiul Craiova, pe str. Brestei, nr. 12.  Construit de familia boierilor Glogoveni în 1802 pe temeliile unui edificiu din secolul al XVIII-lea, imobilul a găzduit Primăria Craiovei și apoi, până în anul 2016, Tribunalul Dolj. La începutul secolului al XVIII-lea, boierii Gologoveni, s-au mutat la Craiova, Cerneți și Râmnicu Vâlcea pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în viața politică, economică, socială și culturală a societății. Casa Glogoveanu, cumpărată de vornicul Matei în 1724, a rămas în proprietatea boierilor Glogoveni timp de aproape două secole.  Finalul veacului a coincis cu aducerea în casa de la Craiova a Glogovenilor a tânărului Tudor Vladimirescu, pentru a învăța carte împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae.  În 1801, imobilul a ars, dar zidurile sale au fost refăcute în întregime.  În timpul războaielor ruso-turce din 1806-1812 și 1828-1829, Casa Glogoveanu a fost transformată în spital pentru soldații ruși.  Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1838, în urma căruia edificiul a suferit unele transformări și adăugiri.  Partea a doua a secolului al XIX-lea a fost presărată cu vizite ale Regelui Carol I în Craiova, pe durata căruia acesta era găzduit în ceea ce se numea atunci “Palatul Glogoveanu”.  În anul 1908, Nicolae Romanescu a ridicat aripa de nord a clădirii.  Casa a fost vândută de Nicolae Glogoveanu în luna septembrie 1913, Primăriei din Craiova, împreună cu o parte din mobilier.  În acest imobil a funcționat Primăria orașului până în anul 1943.  Între 1943 și 2016, în Casa Glogoveanu și-a desfășurat activitatea Tribunalul Județean Dolj. Sursa: www.monumenteoltenia.ro  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1889113501227481&set=pb.100063565119237.-2207520000

Casa Ionel (Iancu) Pleșia este un monument de arhitectură de sfârșit de secol XIX din municipiul Craiova, situat în centrul istoric al orașului, lângă fostul Magazin Victoria. O bijuterie arhitectonică atât la exterior, cât și în ceea ce privește interioarele somptuoase, Casa Pleșia este astăzi sediul filialei Omnia a Bibliotecii Naționale a României. Casa Ionel Pleșia a fost construită între anii 1890-1892 în stil eclectic de predominanță neoclasică la fațadă și neobaroc în interior. Arhitectul este necunoscut, dar se presupune că impozanta clădire este opera francezului Albert Galleron, cel care a mai proiectat în România Ateneul Roman și Palatul Băncii Naționale a României din București, Casa Constantin Vălimărescu din Craiova, Palatul Dimitrie Ghika din Comănești și numeroase case boierești din București și din provincie. Din alte surse casele Ion G. Pleșea ar fi fost construite în 1905 după planurile arhitectului Iohan Goetz. Clădirea a fost confiscată în anii ‘50 de statul român. După confiscare, clădirea a avut diferite destinații. În septembrie 1989, în Sala Oglinzilor din Casa Pleșia a avut loc o conferință prezidată de Zoia Ceaușescu, care, fascinată de frumusețea clădirii, le-ar fi propus lui Nicolae și Elenei Ceaușescu să o transforme în a treia reședință din Craiova (pe lângă Casa Barbu Drugă și Casa Jianu). Se pare că ar fi fost imediat aprobată o investiție de 2-3 milioane de lei pentru pregătirea casei în vederea începerii reamenajării, care a durat până în decembrie 1989, când lucrările au fost sistate odată cu venirea Revoluției. După căderea regimului comunist, odată cu primirea unui fond de cărți donat de Asociația EquiLibre și în urma a nenumărate adrese din partea unui grup de oameni de cultură din oraș (Marin Sorescu – redactorul șef al revistei “Ramuri” la Craiova), Primăria Craiova a oferit un spațiu pentru adăpostirea acestora la parterul Casei Pleșia. S-au pus atunci bazele prestigioasei instituții de cultură care este astăzi Biblioteca Franceză Omnia. La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, Biblioteca Omnia a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României. Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 23 iulie 1991 în prezența unor prestigioși invitați, personalități ale vieții culturale și politice din Craiova, din țară și străinătate. Din anul 2000, clădirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotărâre de guvern. Sursa: www.monumenteoltenia.ro/  Foto: Monumentalistul

Casa Mărăscu Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2003491093123054&set=pb.100063565119237.-2207520000

Este o clădire monumentală, aflată în apropierea Kilometrului 0 al Craiovei. De-a lungul timpului aici a fost sediul Uniunii asociaților studenților din Centrul universitar Craiova, prin anii ’60, sau al Palatului Copiilor, ceva mai târziu, cei mai tineri o știu ca sediu al Curții de Apel, după ’90. În Lista Monumentelor Istorice din județul Dolj casa este trecută sub numele de Matei Băileșteanu și datată ca fiind de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Se presupune că Matei Băileșteanu ar putea fi de fapt acest Gogu Matei, consemnat pe undeva, prin vreun act, cu acest nume. Casa are o suprafață construită de 400 mp și poartă amprenta arhitectului Paul Smărăndescu, autor a mai multor clădiri în stil neoromânesc. A fost ridicată în anii 1914-1915 pe strada Smârdan, la nr. 18, pe terenul pe care se aflaseră niște vechi case cu un cat și cu geamlâc, ce aparținuseră lui Ghiță Urdăreanu, bunicul lui Nicolae Titulescu. Noile case ale lui Gogu Matei, erau printre cele mai mari din Craiova, după cum reiese și dintr-un tablou cu cele 27 clădiri din oraș ce aveau instalații de calorifer, la 16 august 1918. Gogu Matei, ce-și mai zicea și Mateescu, avea moșie la Predești și era unul dintre membrii fondatori ai Băncii Banatului din Craiova.  Prin anul 1937 găsim că imobilul se afla în posesia familiei Naiculescu. Sursa: craiovadeieri.wordpress.com, monumenteoltenia.ro Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2114008038738025&set=pb.100063565119237.-2207520000

Casa Nicolae Romanescu este un monument de arhitectură de interes național din municipiul Craiova, situat pe Calea Unirii, lângă Biserica Mântuleasa. Casa, ce a aparținut familiei Romanescu, poartă numele celebrului om politic Nicolae Romanescu (consilier, primar al Craiovei, deputat și senator timp de 48 de ani), cunoscut mai ales pentru înființarea parcului ce azi îi poartă numele.  Clădirea şi anexele interioare ale curţii au fost construite în mai multe etape, în cursul secolului al XIX-lea (cea dintâi mărturie despre casă datează din 1833), ajungând la configuraţia definitivă, care este şi acum, în anul 1903, datorită arhitectului I.D. Berindey şi antreprenorului C. Roschovsky.  Cu un an înaintea morții, Nicolae Romanescu a hotărât să lase orașului său casa în care a trăit și toate colecțiile sale.  În jurul anului 1935 casa a fost închiriată unei bănci particulare, încăperile de la parter devenind birouri cu pupitre, seifuri și ghișee. La etaj locuia familia directorului I. Dondoe.  În 1939, aici și-au găsit adăpost temporar refugiați polonezi (funcționari militari) și familiile lor.  După 1941, la demisolul clădirii au fost depozitate lăzi pline cu documente de arhivă, în speranța conservării până la sfârșitul războiului. La mansardă erau adăpostiți refugiați din Basarabia și din nordul Ardealului.  În iarna anilor 1943-1944, în dormitoarele improvizate la mansardă au fost găzduiți copiii de la orfelinatul Liceului Ortodox de Fete din strada Brestei.  În Casa Romanescu a mai funcționat o vreme Banca Românească, care și-a încetat activitatea după naționalizarea din 1948. Administrația comunistă a schimbat numele Căii Unirii în strada Vladimir Ilici Lenin, iar în casă se organizau întruniri politice și ședințe muncitorești.  Ulterior, în Casa Romanescu s-a instalat o școală cu profil financiar, iar din 1956 până în 1974, aici a avut sediul Casa Pionierilor.  Mai târziu, în Casa Romanescu avea să funcționeze Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, în paralel cu Casa Universitarilor.  Din 1974, Casa Romanescu mai este cunoscută și drept Casa Universitarilor, spațiu activităților cultural-științifice organizate de cadrele didactice de la Universitatea din Craiova.  În prezent, sălile Casei Romanescu găzduiesc evenimente ale Universității din Craiova: susțineri de teze de doctorat, ceremonii academice restrânse, lansări de carte, conferințe științifice, microexpoziții de artă, cenacluri culturale, întruniri colegiale și aniversări oficiale.  În prezent, Casa Universitarilor este închiriată unei firme având ca activitate restaurant unde Universitatea din Craiova poate să - şi organizeze în continuare activităţile enumerate mai sus. Sursa: www.monumenteoltenia.ro; www.ucv.ro  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1506713899467445&set=pb.100063565119237.-2207520000

Aici a locuit cel ce a fost prefect al județului Dolj (1914-1915) și apoi primar al Craiovei (1919), Constantin N. Popp (1877-1958), împreună cu soția sa, Antoaneta, care se trăgea din marile familii boierești oltene, Brăiloiu (după tată) și respectiv Glogoveanu (după mamă). Casa va rămâne fiicei lor, Veronica, căsătorită cu Ion Caletzeanu.  Casa, în stil Art-Nouveau, a fost ridicată în anul 1875, an inscripționat deasupra intrării. Se crede că cel ce a construit casa a fost tatăl lui Costică Popp, bancherul Nae T. Popp (1848-1920), născut în suburbia Sf. Gheorghe Vechi, strada Frăției (astăzi strada Petre Carp). În lipsa unor documente care să certifice acest lucru, această afirmație rămâne însă doar o ipoteză.  Clădirea avea parter și etaj, pereții camerelor de la parter fiind tapetați cu piele de Cordoba aurită, iar tavanele pictate cu scene ce se potriveau cu destinația încaperilor. În spate se afla o mică clădire în care se aflau bucătăria și cămara, iar în fundul curții grajduri, magazii și locuințe pentru personal, pe lângă care erau flori și verdeață. Alături era ”casa bătrânească”, cumpărată de N.T. Popp de la familia Bengescu, casă descrisă de Al. Kirițescu în piesa de teatru ”Gaițele”. În casa lui Nicolae Popp se va instala, după 23 august 1944, Tribunalul Militar, membrii familiei fiind nevoiți să se mute în casa bătrânească unde vor locui până în vara anului 1948, când vor fi evacuați și de aici. Sursa: www.facebook.com/craiovadeieri/  Foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1627259190746248&set=pb.100063565119237.-2207520000

Monumentul istoric, Casa Pencioiu este situată în zona centrală a orașului, în imediata apropiere a Bisericii Adventiste Craiova 1 și a fostului sediu al conferinței, clădirea din strada Mitropolit Firmilian 18 s-a dovedit a fi locul ideal, ce răspunde întru totul nevoilor actuale ale bisericii adventiste din zona Olteniei. În clădire a locuit D.G. Pencioiu, avocat, critic literar și traducător român. A îndeplinit temporar funcția de primar al orașului Craiova (1918), în timpul ocupației germane. Foto: www.monumenteromania.ro

Casa Poenaru a fost construită în 1890 -1895 de antrepriza italiană Adotti și a aparţinut unei familii care avea mari proprietăţi funciare, Constantin Poenaru. Clădirea somptuoasă a fost ridicată cu ajutorul arhitecților Ion Mincu, I. D. Berindei şi Duiliu Marcu. Aici a funcționat Casa Studenților. Clădirea este un monument în care se întâlnesc (în exterior) elemente ale stilului baroc (francez) târziu și neoclasic francez iar în interior stilurile baroc târziu și rococo. Din Holul Mare de Onoare pleacă o scară de marmură în formă de T care permite, pe laturile de est şi vest, accesul spre demisol. În stânga şi în dreapta scării sunt două oglinzi mari din cristal de Veneţia. În capătul acesteia se afla Salonul de Onoare, accesul făcându-se printr-o uşă largă, în patru canate. De aici se poate trece în celelalte camere prin uşi ornamentate. Sursa: https://audiotravelguide.ro  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/photos/pb.100063565119237.-2207520000/2233239206814907/?type=3

Casa (palat) Grigore Puiu Pleșa (Pleșia) este construită între 1905 și 1910 pe locul fostelor case ale boierilor Buzești, după proiectul arhitectului Petre Antonescu. Clădirea, numită casa Pleșa, a avut diverse destinații printre care sediu al Sindicatelor și sediu al Curții al Curții de Conturi Dolj.  Foto: https://www.facebook.com/Monumentalistul/